70% din salariu, 15 ani tranziție
Liderii partidelor din coaliția de guvernare au ajuns la un acord privind reforma pensiilor magistraților, conform unor surse politice citate de publicația Gândul. Această reformă prevede stabilirea pensiei la 70% din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de 15 ani. Guvernul este așteptat să adopte acest proiect în cadrul ședinței sale, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va emite un aviz în maxim o săptămână, conform surselor menționate.
Proiectul de lege urmează să fie trimis la Parlament joia viitoare, cu scopul de a fi adoptat înainte de 28 noiembrie, dată limită prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea acestui termen ar putea determina România să piardă o sumă considerabilă, estimată la 231 de milioane de euro, conform informațiilor din cadrul ministerului de Finanțe.
Reforma pensiilor magistraților a generat tensiuni în coaliție în ultimele trei luni, devenind un „măr discordiei” între partidele PNL, PSD, USR și UDMR. Proiectul inițial, promovat de premierul Ilie Bolojan, a fost respins săptămâna trecută de Curtea Constituțională (CCR), care a declarat legea neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM. Aceasta a subliniat că problema nu rezidă doar în procedurile legale, ci și în conținutul propunerii. Magistrații și o parte din judecătorii CCR au contestat ideea ca pensia să fie limitată la 70% din ultimul salariu, precum și perioada de tranziție până la pensionarea la vârsta de 65 de ani.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, față de proiectul precedent, singura modificare semnificativă este extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, de la 10 ani la 15 ani. „Am considerat că este o modificare acceptabilă”, a declarat Bolojan, adăugând că plafonarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net va rămâne în forma inițială.
În cadrul întâlnirii cu reprezentanții magistraților, premierul a afirmat că proiectul de lege este deja pe circuitul de avizare și că va fi comunicat CSM pentru obținerea avizului. De asemenea, Bolojan a cerut CSM să emită un aviz într-un termen mai scurt de 30 de zile, având în vedere că schimbările nu sunt semnificative.
„Dacă nu primim acest aviz, va trebui să așteptăm termenul stabilit de CSM”, a continuat premierul, subliniind importanța respectării termenului de 28 noiembrie pentru a evita pierderile financiare.
Conform datelor din octombrie, în România existau 5.755 de beneficiari ai pensiilor speciale pentru magistrați, conform Legii 303/2002, cu o pensie medie de 22.235 de lei. În plus, există și 2.346 de beneficiari ai pensiilor personalului auxiliar, cu o pensie medie de 7.055 de lei. Legea nr. 303/2022 stabilește că pensia de serviciu este echivalentă cu 80% din baza de calcul, având în vedere indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate.
În luna octombrie, Curtea Constituțională a admis contestația Înaltei Curți, declarând legea neconstituțională. Votul a fost strâns, iar decizia a fost influențată de judecătorii numiți de PSD, inclusiv de Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis. Este important de menționat că această decizie a vizat doar procedura de adoptare a legii, nu și conținutul ei.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților rămâne un subiect delicat, cu implicații financiare semnificative pentru România. Guvernul Bolojan se află acum sub presiunea respectării termenului limită pentru a obține avizul CSM și a finaliza procesul legislativ.
Aceasta va avea un impact semnificativ asupra viitorului sistemului de pensii pentru magistrați și va influența relațiile din coaliția de guvernare în perioada următoare.