Clujul e tot mai bătrân și bolnav, cu locuitori tot mai puțini

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Raportul Direcției de Sănătate Publică Cluj relevă o creștere alarmantă a prevalenței bolilor cronice, în special a celor cardiovasculare și a diabetului. De asemenea, populația județului Cluj este în scădere, cu un spor natural negativ în 2024. Specialiștii subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda aceste provocări de sănătate publică.

EN

Brief

The report from Cluj Public Health Directorate highlights an alarming increase in chronic diseases, particularly cardiovascular and diabetes. Additionally, the population of Cluj County is decreasing, with a negative natural increase in 2024. Experts emphasize the urgent need for measures to address these public health challenges.

Clujul e tot mai bătrân și bolnav, cu locuitori tot mai puțini
Sursa foto: default

Raport Direcția de Sănătate Publică

Conform raportului dat publicității de Direcția de Sănătate Publică Cluj, pentru situația de anul trecut, în Cluj sunt înregistrați 744.022 locuitori deserviți – dintre care 471.315 (63,35%) în mediul urban și 272.707 în mediul rural, relatează ActualdeCluj.ro. "Din piramida vârstelor populației reiese că Județul Cluj are o populație îmbătrânită, ridicând astfel probleme importante de morbiditate și asistență medicală, fiind de cele mai multe ori purtătoarea unei polipatologii cu alură de cronicitate, cât și de asistență socială", arată raportul.

Prevalența cea mai ridicată în cabinetele de medicină de familie se înregistrează la bolile cardiovasculare - 15%, diabetul zaharat – 5,17%, bolile cronice ale căilor respiratorii inferioare – 3,20% și tulburările mintale și de comportament – 3,70%, acestea din urmă fiind în creștere. "În cazul diabetului zaharat, această afecțiune are o prevalență ridicată în rândul populației Județului Cluj, de 5,17%, mult crescută în cazul diabetului insulino-independent", arată raportul: aceasta înseamnă o prevalență de 1 din 20 locuitori.

Totodată, incidența bolilor psihice, în special al tulburărilor mintale și de comportament, are o valoare de 3,43%, "în continuă creștere în dinamica ultimilor ani", arată raportul – cu o prevalență de 5,72% din totalul populației. Populația Clujului e în continuă scădere, sporul natural rămânând negativ și în 2024, chiar substanțial: numărul decedaților, de 7.990, a depășit numărul născuților vii – 5.851 – rezultând un spor natural negativ de -2139 persoane. Mai mult, numărul nou-născuților e mai mic decât în anul precedent, iar cel al deceselor – mai mare.

Bolile aparatului circulator reprezintă 53,67% din decese, adică mai mult de jumătate. Aceasta subliniază un risc public major, mai ales că bolile cardiovasculare sunt în mare parte prevenibile prin stil de viață și screening. Totuși, la fel ca în cazul cancerelor, menționate în raport ca una dintre cauzele principale de deces, e de menționat că județul Cluj e un pol medical pentru aceste tipuri de boli, cu numeroși pacienți înregistrați din alte județe, ba chiar din toată țara, astfel că cifrele nu reflectă raportarea la populația județului. De exemplu, în cabinetele de medicină de familie prevalența bolilor cardiovasculare, deși ridicată, e la 15% din totalul patologiilor, urmată de diabetul zaharat (5,17%), bolile cronice ale căilor respiratorii inferioare (3,20%) și tulburările mintale și de comportament (3,70%).

În acest context, specialiștii din domeniul sănătății publice, precum dr. Andreea Mureșan, medic primar în medicină de familie, subliniază importanța educației pentru sănătate și a prevenției: "Intervențiile timpurii sunt esențiale pentru a reduce impactul acestor afecțiuni asupra populației. Educarea populației în privința stilului de viață sănătos este un pas crucial." Aceasta afirmă că, în ciuda prevalenței în creștere a bolilor cronice, există soluții care pot fi implementate cu succes la nivel comunitar.

Pe de altă parte, autoritățile locale sunt chemate să acționeze pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale populației. Conform Ministerului Sănătății, se impune o coordonare mai bună între instituțiile de sănătate și cele sociale, pentru a răspunde eficient nevoilor unei populații îmbătrânite. "Este esențial să ne adaptăm serviciile de sănătate și să le facem mai accesibile, în special pentru persoanele vârstnice", a declarat ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rafila.

În concluzie, situația demografică și de sănătate publică din județul Cluj subliniază necesitatea unor măsuri urgente și bine coordonate. Creșterea prevalenței bolilor cronice, împreună cu scăderea numărului de locuitori, poate avea implicații serioase asupra sistemului de sănătate și a economiei locale. Este crucial ca autoritățile să implementeze strategii eficiente de prevenție și să sprijine inițiativele comunitare menite să îmbunătățească sănătatea populației.

Astfel, Clujul poate deveni un exemplu de bune practici în managementul sănătății publice, având ca obiectiv principal bunăstarea locuitorilor săi.