Informații recente despre Ucraina
Kremlinul a minimizat, miercuri, un raport al publicației americane Axios care susținea că Statele Unite ar lucra, în secret, la un plan de pace în 28 de puncte pentru Ucraina, precizând că nu există detalii noi de anunțat de la summitul din august dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, relatează Reuters. Eforturile lui Donald Trump de a media încheierea războiului din Ucraina, cel mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial, au eșuat până acum, iar luna trecută președintele american a anulat brusc un summit planificat cu Vladimir Putin la Budapesta. Trump s-a confruntat în februarie în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar recent și-a exprimat dezamăgirea și frustrarea față de Putin, deși a subliniat în repetate rânduri că speră să pună capăt războiului. Când a fost întrebat direct dacă este adevărat, așa cum a raportat Axios, că o discuție conceptuală ar fi dus la propuneri de pace puse pe hârtie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu. Până în prezent nu există noutăți în acest sens care să poată fi raportate”. Întrebat dacă există evoluții privind termenii de pace stabiliți de Putin în 2024, Peskov a spus că – în afară de discuțiile de la summitul din Anchorage – nu există niciuna. La aproape patru ani de la trimiterea a zeci de mii de trupe rusești în Ucraina, forțele rusești progresează lent și controlează aproximativ 19% din teritoriul ucrainean. Moscova susține că patru dintre regiunile sale sunt acum parte legală a Rusiei, deși Ucraina și puterile europene occidentale afirmă că nu vor accepta niciodată acest lucru. Putin și-a prezentat condițiile principale în iunie 2024, cerând Kievului să renunțe la planurile de aderare la alianța militară NATO condusă de SUA și să retragă trupele din cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei: Donețk și Luhansk în estul Ucrainei (Donbas), plus Herson și Zaporojie în sud.
Site-ul de știri Axios a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a început să informeze oficialii UE cu privire la planul de pace pentru Ucraina, plan în care aceștia nu au fost implicați. Americanii se așteaptă la revizuiri pe baza feedback-ului acestora, potrivit Euractiv. Un oficial al UE nu a putut confirma dacă UE a participat la discuțiile privind planul promovat de trimisul special al lui Trump pentru misiuni de pace, Steve Witkoff. „UE s-a coordonat continuu cu americanii pentru a stabili o pace justă și durabilă în Ucraina”, a declarat oficialul pentru Euractiv. Potrivit oficialilor americani și ruși, Witkoff a elaborat propunerea în strânsă coordonare cu omologul său rus, Kirill Dmitriev, relatează Axios. Planul emergent – 28 de puncte grupate în jurul viitorului Ucrainei, securității europene și relației mai ample dintre SUA și Rusia – își propune să producă un cadru scris înainte de o următoare întâlnire între Trump și liderul rus Vladimir Putin. Planurile se bazează, se pare, pe planul de pace pe care Trump l-a mediat recent pentru pacea în Gaza. Planul respectiv a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Oficialii ucraineni confirmă că sunt conștienți că Washingtonul pregătește o nouă propunere. Witkoff s-a întâlnit cu consilierul pentru securitate națională al lui Zelenski, Rustem Umerov, la începutul acestei săptămâni și era așteptat să se întâlnească cu președintele ucrainean în Turcia, dar întâlnirea respectivă a fost amânată. Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat miercuri contactele cu administraţia preşedintelui Donald Trump în cadrul eforturilor vizând un plan care să conducă la o încetare a focului în războiul dus de Rusia în Ucraina, dar s-a arătat pesimist cu privire la posibilitatea unui rezultat pozitiv într-un orizont scurt de timp, potrivit EFE și Agerpres. Într-o conferinţă de presă după întâlnirea cu prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, Merz a afirmat că Germania menţine un contact strâns zilnic cu guvernul american, inclusiv cu consilierii responsabili de politica externă şi colaboratorii apropiaţi, pentru a analiza "dacă se poate ajunge la un plan adecvat". Friedrich Merz a subliniat că, în acest moment, "nu se poate prezice dacă aceasta va conduce la un rezultat pe termen scurt", sugerând astfel că este puţin probabil să existe în curând un plan de pace. Cancelarul german a răspuns astfel la o întrebare privind presupusul plan în 28 de puncte pe care, potrivit publicaţiei americane Axios, SUA l-ar negocia în secret cu Rusia pentru a pune capăt războiului, în care s-ar aborda şi garanţiile de securitate şi viitorul relaţiilor SUA atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. În opinia sa, cea mai bună modalitate de a obliga Rusia să se aşeze la masa negocierilor şi să pună capăt acestui "război teribil" este aprobarea la următorul summit al Uniunii Europene din decembrie a unui împrumut pentru Ucraina, care să fie finanţat din activele ruseşti îngheţate prin sancţiuni. Merz a calificat din nou atacurile ruseşti împotriva Ucrainei drept "un adevărat război terorist". "Ceea ce se întâmplă în Ucraina, inclusiv în ultimele zile şi nopţi, este o intensificare masivă a atacurilor ruseşti asupra infrastructurii (civile), extinzându-se chiar şi în vestul ţării", unde bombardamentele sunt de obicei mai puţin frecvente, a afirmat el. "Aceasta arată că Rusia duce un adevărat război terorist, urmărind să distrugă în mod masiv infrastructura civilă, în special infrastructura energetică din Ucraina", mai ales acum, înainte de venirea iernii, a declarat şeful guvernului german. "Asta nu are absolut nimic de-a face cu obiective militare. Este un război de teroare pură împotriva populaţiei civile din Ucraina", a subliniat el. De aceea, Germania doreşte să facă tot posibilul pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei şi lucrează în formatul "E3" (Germania, Regatul Unit şi Franţa) şi în cadrul Grupului celor cinci (Germania, Regatul Unit, Franţa, Polonia şi Italia) pentru "epuizarea tuturor posibilităţilor". Merz a reiterat că ajutorul suplimentar de 3 miliarde de euro pentru Ucraina de anul viitor este legat de lupta decisivă a preşedintelui Volodimir Zelenski împotriva corupţiei, după ultimul scandal în sectorul energetic care zguduie în prezent ţara invadată.
Planul a fost transmis Kievului în cursul acestei săptămâni de către Steve Witkoff, trimisul special al preşedintelui Donald Trump. Acesta s-a întâlnit la Miami cu Rustem Umerov, fost ministru al Apărării din Ucraina, actualmente secretar în Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei. Potrivit surselor Financial Times, Witkoff ar fi specificat în mod deschis şi cât se poate de clar că şi-ar dori ca Volodimir Zelenski să accepte acest plan de pace, chiar printre punctele esenţiale cuprinse în document se numără solicitări pe care Ucraina le consideră adevărate "linii roşii". Sursele FT au precizat că acest plan de pace ar echivala practic cu renunţarea Ucrainei la suveranitate şi au numit tot acest demers drept o încercare a Rusiei de păcăli administraţia Trump, în contextul în care preşedintele american doreşte să arate lumii că se fac progrese vizibile în perspectiva încetării focului. Conform documentului, Ucrainei i s-ar impune să cedeze complet Donbasul, inclusiv zonele pe care armata rusă nu le controlează încă. De asemenea, Kievul ar trebui să reducă la jumătate efectivul forţelor sale armate. Ucraina ar fi obligată, dacă acceptă planul, să renunţe la dezvoltarea şi fabricarea de armament propriu, iar ajutorul american să fie redus. În plus, limba rusă ar trebui recunoscută ca limbă oficială de stat în Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Rusă să aibă statut oficial. "Un document puternic înclinat spre Rusia", "un plan foarte confortabil pentru Putin" sau "un amestec de propuneri reale, cu intenţii bune", au fost câteva dintre reacţiile unor oficiali care au văzut documentul şi care au făcut aceste declaraţii pentru Financial Times, sub protecţia anonimatului. Oficialii de la Kiev susţin că planul corespunde în mare măsură cerinţelor Rusiei şi că Ucraina ar face o mare greşeală dacă ar accepta o asemenea propunere. Despre un plan secret de pace pus la cale de Rusia şi SUA au scris şi cei de la Politico.
Jurnaliştii americani au încercat să obţină un punct de vedere pe marginea acestui subiect, atât de la Kremlin, cât şi de la Casa Albă, dar nici partea rusă şi nici partea americană nu a dorit să facă vreun comentariu.