Bolojan: România pe calea cea bună

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat recent că România înregistrează o creștere a veniturilor bugetare și o reducere a cheltuielilor, conform datelor din trimestrul al III-lea al anului 2025. Cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei, iar fondurile europene au fost deblocate pentru a susține investițiile în economie. Deficitul bugetar este estimat să scadă la 6,2% în 2026, ceea ce oferă perspective optimiste pentru viitor.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan announced that Romania is experiencing an increase in budget revenues and a decrease in expenditures, according to the third quarter data for 2025. Personal expenses decreased by 562 million lei, and European funds have been unlocked to support investments in the economy. The budget deficit is projected to decrease to 6.2% in 2026, offering optimistic prospects for the future.

Bolojan: România pe calea cea bună
Sursa foto: mediafax.ro

Venituri în creștere

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat recent că măsurile de redresare economică implementate de guvern în ultimele luni dau roade, evidențiind o creștere a veniturilor bugetare și o reducere a cheltuielilor. "Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună", a afirmat Bolojan într-o întâlnire de bilanț economic, având la bază datele din trimestrul al III-lea al anului 2025.

Potrivit datelor oficiale prezentate, cheltuielile de personal au scăzut semnificativ în luna octombrie, cu 562 de milioane de lei comparativ cu aceeași lună din 2024, ajungând la 13,6 miliarde de lei. Acest rezultat este notabil având în vedere că în primul semestru din 2025 cheltuielile crescuseră cu aproximativ 10% față de anul precedent. Ministerul Finanțelor Publice a confirmat aceste cifre, subliniind eforturile guvernului de a controla cheltuielile în contextul presiunilor economice.

În ceea ce privește fondurile europene, premierul a menționat că au fost deblocate și renegociate prin programul PNRR, rezultând plăți de 2,62 miliarde euro în prima jumătate a anului și 1,45 miliarde euro în trimestrul al III-lea. Aceste sume sunt esențiale pentru susținerea proiectelor de infrastructură și dezvoltare economică, iar Bolojan a subliniat importanța acestor fonduri pentru accelerarea investițiilor în economie.

Un alt aspect important evidențiat de premier a fost scăderea ratei ROBOR, care a coborât de la 6,82% în luna iunie la 5,81% în prezent. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă a costurilor de împrumut, ceea ce permite statului să se împrumute mai ieftin. Bolojan a precizat că "reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate", subliniind astfel impactul direct asupra bugetului de stat și al serviciilor publice.

Deficitul bugetar este, de asemenea, un subiect de interes, premierul estimând o scădere la 6,2% în 2026. Această prognoză este un semn pozitiv, având în vedere că deficitul bugetar a fost o preocupare majoră în anii anteriori. Conform Ministerului Finanțelor, acest obiectiv este realizabil dacă se continuă cu măsurile de austeritate și eficientizare a cheltuielilor publice.

Bolojan a subliniat că aceste progrese sunt rezultatul muncii echipei guvernamentale și al înțelegerii cetățenilor asupra necesității acestor reforme. "Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru aceste rezultate. Mulțumesc românilor care au înțeles că aceste eforturi sunt necesare pentru a depăși un moment dificil!", a concluzionat premierul.

Această evaluare pozitivă a situației economice vine pe fondul unei crize economice globale, iar experții subliniază că măsurile luate de guvern trebuie să fie susținute pe termen lung pentru a asigura stabilitatea și creșterea sustenabilă a economiei românești. Potrivit analistului economic, dr. Andrei Măriuța, de la Institutul Național de Statistică, "continuarea reformelor economice și atragerea de fonduri europene este crucială pentru a menține acest trend pozitiv și a evita recesiunea".

În concluzie, România se află într-un moment de cotitură, cu perspective optimiste pentru viitor, dar este esențial ca măsurile de redresare să fie implementate cu rigurozitate.

Continuarea acestui parcurs va depinde de disciplinele financiare și de capacitatea de a gestiona eficient fondurile disponibile, atât naționale, cât și europene.