Discuții tensionate în coaliție
Un nou subiect fierbinte a nașter scântei în coaliția de guvernare, în contextul actual al provocărilor internaționale. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, 18 noiembrie 2025, că se opune categoric ideii de a reduce salariile militarilor cu 10%. Moșteanu a subliniat că este "total inoportun" să se atingă Guvernul de "motivarea militarilor", având în vedere că toate statele din Europa și din NATO investesc mai mult în apărare. "Toate statele din Europa și din NATO investesc mai mult în Apărare, își motivează mai bine Armata, își cresc efectivele, investesc din ce în ce mai mult. Noi, la rândul nostru, ne-am angajat să investim mai mult, până la 5% din PIB în 2035", a afirmat ministrul Apărării, citat de Mediafax.
În acest context, Moșteanu a fost întrebat despre eventualele garanții pe care le-a primit din partea coaliției referitor la menținerea veniturilor militarilor. Acesta a răspuns că nu au fost oferite garanții, ci mai degrabă o înțelegere. "Nu au fost garanții, a fost înțelegerea... mai multe discuții de coaliție în care am ridicat și eu, și Cătălin Predoiu aceste posibile excepții în toată discuția legată de tăierile de salarii din sistemul public, pentru că trăim niște vremuri complicate în care vedeți ce provocări avem ca sistem național de apărare", a explicat Moșteanu.
Ministrul a continuat să sublinieze incertitudinea din partea coaliției, afirmând că nu îi este clar cine s-a răzgândit și cere acum tăierea a 10% din fondul de salarii din tot sistemul bugetar. "Nu mi-e foarte clar (cine s-a răzgândit – n.r.). Ieri (luni – n.r.) părea... discuțiile din coaliție sunt discuții de coaliție și ieri cumva discuțiile au mers către să se taie peste tot 10% din fondul de salarii și eu cu asta nu sunt de acord. La Apărare nu putem", a punctat Moșteanu.
Deciziile în coaliție se iau în unanimitate, a mai spus ministrul, care a menționat că, conform angajamentelor asumate, România trebuie să crească bugetul Apărării. Conform unor surse oficiale, bugetul Apărării românești a crescut constant în ultimii ani, atingând un procent de 2% din PIB în 2022, conform datelor Ministerului Finanțelor. Între timp, alte state europene, cum ar fi Polonia și Estonia, au început să investească și mai mult în securitate, având în vedere instabilitatea regională.
Criticii tăierilor de salarii din sectorul public, cum ar fi reprezentanții sindicatelor, argumentează că reducerile veniturilor ar putea afecta moralul și efectivele militare. În schimb, susținătorii măsurilor de austeritate din cadrul coaliției afirmă că este esențial să se reducă cheltuielile pentru a menține stabilitatea financiară a țării. Aceste divergențe între perspectivele din coaliție reflectă tensiunile crescânde în contextul actual, iar viitorul discuțiilor va depinde de capacitatea liderilor politici de a ajunge la un consens.
În concluzie, poziția fermă a lui Ionuț Moșteanu subliniază provocările cu care se confruntă coaliția de guvernare în gestionarea bugetului Apărării, în special în lumina angajamentului României de a atinge 5% din PIB până în 2035. Este clar că discuțiile din coaliție vor continua să fie tensionate, iar impactul acestor decizii va fi resimțit nu doar de militari, ci de întreaga societate românească.
Următoarele întâlniri dintre partenerii de coaliție vor fi cruciale pentru stabilirea unei direcții clare în ceea ce privește bugetul Apărării și politica salarială a militarilor.