Hunor: Pensiile magistraților rămân la 70% din salariu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că liderii coaliţiei politice au decis menţinerea cuantumului pensiilor magistraţilor la 70% din ultimul salariu net. Această decizie vine în urma discuţiilor cu magistraţii şi a avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Este esenţial ca dialogul să continue pentru a asigura o reformă justă a sistemului de pensii pentru magistraţi.

EN

Brief

The president of UDMR, Kelemen Hunor, announced that coalition leaders decided to maintain judges' pensions at 70% of the last net salary. This decision follows discussions with magistrates and the opinion of the Superior Council of Magistracy. Ongoing dialogue is crucial for ensuring a fair pension reform for judges.

Hunor: Pensiile magistraților rămân la 70% din salariu
Sursa foto: psnews.ro

Decizie a coaliției politice

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat marţi, 18 noiembrie 2025, că liderii coaliţiei au decis să păstreze cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraţilor, conform unei legi recent respinse de Curtea Constituţională. Actualmente, acest procent este de 80% din ultimul salariu net. Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie trimis în această săptămână Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru avizare. "În coaliţie, am discutat variantele, după întâlnirea de săptămâna trecută cu magistraţii la Cotroceni, care sunt variantele şi toată lumea este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare, azi, mâine. Toată lumea este de acord că în această săptămână noi trebuie să trimitem proiectul la CSM pentru avizare şi pe fond, toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum", a declarat Kelemen Hunor la RFI.

Liderul UDMR a continuat prin a menţiona că se poate negocia perioada de tranziţie până la ieşirea la pensie la 65 de ani. "Eu aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord. Până la urmă, dacă e să căutăm un compromis, eu cred că din partea noastră, din partea coaliţiei, din partea arcului guvernamental, este o posibilitate de a arăta că din punctul nostru de vedere, pacea socială şi guvernarea justă şi dreaptă este lucrul cel mai important", a afirmat Hunor.

De asemenea, liderul UDMR a adăugat că premierul va discuta cu preşedintele despre evoluţiile recente, menţionând obligaţia de a trimite proiectul la CSM spre avizare. Înaintea adoptării legii care a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, reprezentanţii CSM au declarat că reducerea cuantumului pensiei, faţă de 80% cât este în prezent, "este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor".

Conform CSM, prin reducerea propusă, cuantumul pensiei se îndepărtează de la dezideratul afirmat de instanţa de contencios constituţional, ceea ce plasează proiectul în contradicţie cu principiul independenţei justiţiei. "Argumentaţia invocată în expunerea de motive, în sensul că prin această măsură se urmăreşte respectarea aceleaşi rate de înlocuire a câştigurilor medii ca în cazul celorlalte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, nu ţine seama de faptul că standardul consacrat de Curtea Constituţională în cazul magistraţilor este de a asigura o pensie cât mai apropiată de ultima remuneraţie", a completat CSM.

Reprezentanţii CSM au explicat că prin Legea nr. 282/2023 au fost stabilite noi condiţionări vizând extinderea considerabilă a perioadei avute în vedere la stabilirea bazei de calcul, de la o lună la 48 de luni, dar şi instituirea unui plafon maxim pe care pensia netă nu îl poate depăşi, respectiv nivelul venitului net realizat în ultima lună de activitate. Propunerea de reducere a cuantumului pensiei la 65% din veniturile care reprezintă baza de calcul contravine principiului nediscriminării, introducând un nou element de diferenţiere între magistraţi.

Această diferenţiere, fără un criteriu obiectiv şi rezonabil, alături de celelalte modificări referitoare la condiţia de vârstă, conturează un dezacord flagrant cu valorile fundamentale ale principiului constituţional al egalităţii în drepturi. CCR a motivat respingerea legii prin faptul că Executivul nu a aşteptat 30 de zile pentru avizul CSM, ceea ce subliniază importanţa respectării procedurilor legale în procesul legislativ.

În concluzie, decizia de a menţine cuantumul pensiilor magistraţilor la 70% din ultimul salariu net va avea implicaţii semnificative asupra sistemului judiciar din România. Este esenţial ca dialogul între autorităţi şi magistraţi să continue pentru a asigura o reformă justă şi echitabilă a sistemului de pensii pentru această categorie profesională.

Următorii paşi includ consultarea cu CSM şi eventuale modificări legislative pentru a respecta principiile stabilite de Curtea Constituţională.