Conflict pe reforma pensiilor
Magistrații csm: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au participat miercuri, 12 noiembrie 2025, la o întâlnire la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a discuta soluțiile normative de modificare a statutului magistraților. "Discuțiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale", a declarat CSM într-un comunicat de presă.
Un aspect central al discuțiilor a fost propunerea CSM de a stabili pentru magistrați o soluție similară cu cea aplicată celorlalți beneficiari ai pensiilor de serviciu, în contextul în care pensiile magistraților constituie doar 8,35% din totalul acestora. Potrivit CSM, abordarea autorității judecătorești a fost rațională, fără a solicita o reglementare care să conducă la pensii mai mari decât venitul activ. "Consiliul Superior al Magistraturii a criticat în trecut astfel de solicitări, iar acestea au fost corectate prin adoptarea Legii nr. 282/2023", se arată în comunicat.
Reprezentanții sistemului judiciar au subliniat importanța respectării justiției și încetarea atacurilor politice, avansând ideea asumării de către instituțiile fundamentale ale statului a Acordului pentru Justiție și Stabilitate Instituțională. Aceștia consideră că acest demers ar putea asigura premisele necesare pentru respectarea justiției în statul de drept și comunicarea responsabilă cu autoritățile judiciare. CSM a evidențiat că măsurile propuse nu implică alocarea de resurse suplimentare, ci redistribuirea celor deja alocate.
Discuțiile de la Cotroceni s-au axat și pe volumul de muncă pe care îl suportă magistrații, care se plâng de scheme de personal incomplete. "Asemenea măsuri ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă... Consiliul înțelege pe deplin nevoia societății de echilibru și, în același timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituționale în a apăra garanțiile de independență ale justiției", a mai declarat CSM.
Întâlnirea de la Cotroceni s-a încheiat după trei ore, fără un acord concret. Magistrații au solicitat ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, conform propunerii Guvernului Bolojan, care a fost respinsă de Curtea Constituțională. Această solicitare a fost văzută ca un pas în direcția reducerii tensiunilor dintre Executiv și sistemul judiciar.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că Executivul nu mai poate renegocia termenul de 28 noiembrie legat de reforma pensiilor magistraților. Într-o conferință de presă, Pîslaru a afirmat că totul depinde de reacția CSM după primirea propunerii legislative din partea guvernului. "CSM va putea alege să tergiverseze și să folosească termenul de 30 de zile sau va putea alege să susțină interesul României și al tuturor românilor", a declarat ministrul.
În ceea ce privește jalonul 215 din PNRR, care se referă la reforma pensiilor speciale, Pîslaru a menționat că fără îndeplinirea acestuia, România riscă să piardă fonduri europene. "Trebuie să propui ceva Comisiei Europene care să îndeplinească cerințele pe care le-ai asumat în reformă", a subliniat el. De asemenea, a reafirmat că orice întârziere din partea CSM ar putea afecta grav accesul României la fondurile europene.
CSM a confirmat eșecul discuțiilor de miercuri, menționând că, deși a manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor, nu s-a ajuns la un consens. Reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că modificările recente prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană și că jalonul 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind pensiile magistraților. CSM a mai negat speculațiile referitoare la alocarea de resurse financiare suplimentare prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, subliniind că măsurile propuse vizează redistribuirea resurselor existente.
În concluzie, tensiunile dintre magistrați și Executiv continuă, iar respectarea termenelor stabilite de Comisia Europeană va depinde de reacția CSM și de rapiditatea cu care se vor lua măsurile necesare pentru reforma pensiilor magistraților.
Este esențial ca ambele părți să colaboreze pentru a asigura stabilitatea sistemului judiciar și pentru a evita pierderile financiare pentru România.