Negocieri fără concluzii clare
Magistrații pensii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Nicușor Dan, liderul Coaliției, împreună cu reprezentanții magistraților, au avut miercuri, 12 noiembrie 2025, o întâlnire la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților. Potrivit unui comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), discuțiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, deși s-a manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor. "Dialogul a fost constructiv, dar nu s-au identificat măsuri concrete", a declarat un purtător de cuvânt al CSM.
Reprezentanții magistraților au solicitat ca pensia să fie stabilită la 65% din ultimul venit brut, ceea ce, conform calculelor UDMR, ar însemna aproximativ 98% din ultimul venit net. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a descris această cerere ca fiind "ușor exagerată", menționând că o pensie de 70-75% din ultimul venit net ar fi mai echitabilă. "Trebuie să avem o discuție în coaliție pentru a analiza aceste aspecte", a subliniat Botond.
Referitor la perioada de tranziție solicitată de magistrați, care ar dura 15 ani, Csoma a declarat că este necesară o nouă discuție în cadrul coaliției, subliniind că situația financiară a României trebuie să fie luată în considerare. "Solidaritatea socială este crucială pentru a evita un tratament disproporționat între diversele categorii profesionale", a adăugat el.
CSM a confirmat că nu s-a ajuns la un consens în urma întâlnirii cu președintele Nicușor Dan, menționând că nu s-a discutat despre o reglementare care să conducă la o pensie mai mare decât venitul. Magistrații au propus ca pensiile lor, care reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu, să fie reglementate la fel ca în cazul altor beneficiari, astfel încât să nu depășească ultimul venit net.
"Abordarea rațională a autorității judecătorești a fost constantă, astfel încât nu s-a pus problema unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul", a declarat CSM, referindu-se la Legea nr. 282/2023 care a corectat această situație. Csoma Botond a sugerat că Guvernul ar trebui să elaboreze un nou proiect de lege privind pensiile speciale, care să fie apoi discutat în coaliție.
Pe de altă parte, termenul limită de 28 noiembrie pentru respectarea jalonului din PNRR privind pensiile speciale rămâne o preocupare majoră. UDMR nu susține cererea magistraților pentru pensii de 65% din brut și se opune, de asemenea, unei perioade de tranziție atât de lungi. "Credem că 70-75% din ultimul venit net este o limită mai rezonabilă", a declarat Botond.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională la începutul lunii septembrie, pe motiv că Guvernul Bolojan nu a solicitat avizul CSM în mod corespunzător. Potrivit CCR, această atribuție este reglementată de articolele 133 și 134 din Constituție, care subliniază rolul CSM în garantarea independenței justiției. Recent, CSM a depus o plângere împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând-o de încălcarea independenței justiției prin comentariile sale privind pensiile magistraților.
În concluzie, discuțiile pe tema pensiilor speciale continuă să fie un subiect de dezbatere intensă atât în rândul magistraților, cât și în cadrul coaliției de guvernare. UDMR își menține poziția de a susține un plafon de 70-75% din ultimul venit net și o perioadă de tranziție mai scurtă, subliniind necesitatea de a respecta angajamentele din PNRR.
CSM, pe de altă parte, continuă să insiste asupra respectării principiilor de echitate și sustenabilitate financiară în abordarea acestui subiect.