Cseke Attila, despre reducerea numărului de comune

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Ministrul Cseke Attila a subliniat că România nu a respectat criteriile legale pentru clasificarea localităților din 2001. Discrepanțele dintre lege și realitatea demografică sunt tot mai evidente, ceea ce impune o analiză a criteriilor actuale.

EN

Brief

Minister Cseke Attila highlighted that Romania has never adhered to the legal criteria for classifying localities since 2001. The discrepancies between law and demographic reality are increasingly evident, necessitating a review of the current criteria.

Cseke Attila, despre reducerea numărului de comune
Sursa foto: stiripesurse.ro

Reorganizarea localităților în discuție

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a afirmat că se gândeşte serios la problema referitoare la rangul localităţilor și a precizat că, din 2001, de când există Planul de amenajare a teritoriului, România nu a respectat niciodată criteriile pe care le-a impus prin această lege, transmite News.ro. Cseke Attila a fost întrebat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, dacă reducerea numărului de comune ar putea fi o soluţie pentru scăderea cheltuielilor statului și dacă s-a gândit și la o astfel de reorganizare. ”Eu mă gândesc foarte serios la problema pe care o avem de 25 de ani, referitor la rangul localităţilor. Şi am prezentat această analiză în coaliţie, am vorbit despre acest lucru în mod public. Din 2001, de când avem Planul de amenajare a teritoriului naţional, prin Legea 351 din 2001, practic, România niciodată nu a respectat criteriile pe care le-a impus prin această lege. Nu vreau să caut vinovaţi. Iniţial, acest criteriu a prevăzut pentru municipii – 25.000 de locuitori minim, pentru oraşe criteriul demografic a fost de 15.000 de locuitori”, a afirmat ministrul Dezvoltării.

El a explicat că aceste criterii au fost modificate în 2007, dar nici atunci acestea nu au fost aplicate. ”Evoluţia şi perspectiva din primii ani de dinainte de aderarea noastră la Uniunea Europeană şi puţin după aderare, dacă ne uităm înapoi, vom vedea că a fost un curs de creştere a populaţiei în mediul urban, drept urmare a fost o chestiune logică din punct de vedere al legislativului român ca în 2007 a ridica aceste criterii de la 25.000 la 40.000 pentru municipiu şi de la 5.000 la 10.000 la oraş. Problema este că nici în 2007 nu s-au aplicat acele criterii. Modificarea criteriului a fost corectă din punct de vedere al perspectivii amenajării teritoriului naţional, adică în urban aveam o creştere a populaţiei”, a mai declarat Cseke Attila.

El a adăugat că acele criterii stabilite în 2007 nu mai corespund realităţii demografice. ”Această creştere a populaţiei, undeva la nivelul anilor 2009-2010, s-a oprit și de atunci avem o uşoară, dar uşoară descreştere, o mutare, dacă vreţi, a populaţiei în zona periurbană, în zona metropolitană și în marile oraș avem o descreştere. Astăzi, aceste criterii stabilite în 2007 nu mai corespund realităţii demografice pe care o avem. Şi atunci, noi avem în analiză modificarea acestui criteriu, astfel încât să revenim la realitatea din teren, pentru că degeaba avem criterii care pot apărea ca fiind frumoase, dacă ele în teren nu se aplică”, a afirmat ministrul Dezvoltării.

Peste jumătate dintre oraşele mici ale României şi 15% dintre comune nu aveau, în anul 2023, numărul de locuitori prevăzut în lege care să permită clasificarea acestor unităţi administrativ-teritoriale (UAT) în categoriile din care fac parte, arată un raport al Curţii de Conturi, publicat la finalul lunii octombrie, atrăgând atenţia asupra faptului că există discrepanţe între lege şi realitatea demografică în acest sens. Auditorii au constatat, în urma analizelor făcute privind oraşele şi comunele, că valoarea ridicată a cheltuielilor de personal poate limita dezvoltarea acestora.

Auditorii constată că actualul cadru legislativ „nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administraţia locală şi a răspunde nevoilor specifice ale comunităţilor”.