Estimări de economii semnificative
Într-o conferință de presă susținută pe 12 noiembrie 2025, la Ministerul Dezvoltării, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a discutat despre impactul măsurilor de reorganizare din administrația publică, atât locală, cât și centrală. Împreună cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, Cseke a subliniat că estimările arată economii între 3,5 și 4,5 miliarde de lei în administrația centrală. „Impactul măsurilor din administrația publică locală este de 1,7 miliarde de lei, iar în total, cele două seturi de măsuri vor genera între 5 și 6 miliarde de lei economie la buget”, a declarat el. Această reducere de cheltuieli vine ca parte a unei strategii mai largi de eficientizare a administrației publice, care a fost discutată în cadrul întâlnirilor cu oficialii guvernamentali.
Cseke Attila a explicat că există două opțiuni pentru reducerea cheltuielilor: prima este o reducere a posturilor cu un procent de 30%, iar a doua varianta este reducerea cheltuielilor cu personalul cu 10%, măsură care va fi aplicată tranzitoriu în 2026. „Dacă în procentul de 30% intră doar posturi vacante, nu se vor desființa posturi ocupate. Totuși, am impus o limită: nu pot fi afectate mai mult de 20% din posturile ocupate într-o autoritate locală”, a precizat ministrul.
Conform simulărilor, aproximativ 13.000 de posturi ocupate ar putea fi reduse la nivel național. Totuși, ministrul a menționat că există circa 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) unde un număr mare de posturi vacante face ca aceste reduceri să nu fie necesare. Această situație subliniază complexitatea și diversitatea administrației publice din România, unde fiecare UAT are propriile provocări și nevoi.
În ceea ce privește administrația centrală, Cseke a subliniat că reducerea de 10% a cheltuielilor cu personalul va putea fi aplicată diferențiat, în funcție de structurile aflate în subordinea fiecărui ordonator principal de credite. Aceasta sugerează o flexibilitate în abordarea măsurilor, dar și o responsabilitate sporită pentru liderii instituțiilor de a gestiona eficient resursele umane.
Întrebat despre informația conform căreia „1.500 de primării” nu ar trebui să reducă personal, Cseke Attila a declarat: „Nu cunosc această informație.” Aceasta a stârnit controverse, având în vedere că unele autorități locale se confruntă deja cu dificultăți financiare. Această afirmație ar putea genera discuții mai ample în rândul autorităților locale și al cetățenilor, în special în contextul în care se așteaptă ca măsurile de reducere a personalului să fie implementate în viitorul apropiat.
Analizând impactul acestor măsuri, este important de menționat că economiile estimate de 6 miliarde de lei pentru bugetul de stat ar putea avea implicații semnificative asupra finanțelor publice. Cu toate acestea, criticii acestor măsuri își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele efecte negative asupra calității serviciilor publice și asupra angajaților din administrație. Economiile de cheltuieli ar putea fi necesare, dar este esențial ca acestea să fie realizate fără a afecta grav funcționarea instituțiilor publice.
În concluzie, măsurile de reorganizare din administrația publică sunt parte a unei strategii mai ample de eficientizare a cheltuielilor. Cseke Attila și echipa sa vor continua să monitorizeze implementarea acestor măsuri, asigurându-se că economiile realizate nu compromit calitatea serviciilor publice.
Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile locale și cetățenii la aceste schimbări, iar evaluările viitoare vor fi cruciale pentru a determina succesul acestor inițiative.