Decizie recentă a Departamentului de Stat
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunţat joi, 13 noiembrie 2025, că a desemnat patru grupări din Germania, Italia şi Grecia ca organizaţii teroriste globale, informează Reuters. Şeful Departamentului de Stat a precizat că una dintre aceste grupări este Antifa Ost din Germania, subliniind angajamentul preşedintelui Donald Trump de a „se opune campaniei Antifa de violenţe politice”. "Grupuri afiliate la această mişcare ţin de ideologii revoluţionare anarhiste sau marxiste, inclusiv de anti-americanism, anti-capitalism şi anti-creştinism, folosindu-le pentru a incita la atacuri violente intern şi în străinătate şi pentru a le justifica", a declarat Rubio. El a avertizat că „Statele Unite vor continua să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru protecţia securităţii noastre naţionale şi a siguranţei publice şi vor interzice finanţarea şi resursele pentru terorişti, inclusiv prin vizarea altor grupuri Antifa din întreaga lume”.
Acest anunţ a fost precedat de o serie de evenimente violente în Statele Unite, în special în urma asasinării activistului conservator Charli Kirk în septembrie 2025. Trump şi aliaţii săi republicani au acuzat Antifa de incitare la violenţă politică, în special în contextul protestelor împotriva autorităţilor americane pentru migraţie care au avut loc în oraşe precum Los Angeles, Chicago şi Portland. În acest context, preşedintele a ameninţat că va urmări Antifa în timpul primului său mandat, iar în septembrie a declarat printr-un decret prezidenţial că organizaţia reprezintă o ameninţare teroristă.
Însă, potrivit Reuters, unii jurişti au ridicat întrebări legate de legalitatea acestor desemnări, subliniind că nu poate fi clasificată astfel o grupare fără conducători oficiali şi fără o structură organizatorică clar definită. Această controversă scoate în evidenţă complexitatea problemei, deoarece Antifa nu este o organizaţie formală, ci un termen umbrelă pentru mai multe grupări care se opun extremismului de dreapta.
În Uniunea Europeană, reacţiile au fost variate, unele state susţinând că o clasificare similară ar putea fi aplicată grupărilor de extremă dreapta. De exemplu, în Germania, autorităţile au luat măsuri împotriva grupărilor de extremă dreapta, însă nu toate au fost clasificate ca organizaţii teroriste. Această abordare a stârnit discuţii despre echilibrul între libertatea de exprimare şi securitatea naţională.
De asemenea, în Italia, unde grupările extremiste au fost active în trecut, s-au făcut apeluri pentru o regândire a modului în care sunt abordate aceste ameninţări. Politicieni din diferite partide au subliniat importanţa unităţii europene în faţa acestor provocări.
Conform unei analize realizate de Institutul Naţional de Statistică din România (INS), violenţele politice au crescut în ultimii ani în întreaga Europă, cu un accent crescut pe grupările extremiste, fie de dreapta, fie de stânga. De exemplu, datele INS din 2024 au arătat o creştere cu 25% a incidentelor legate de extremism în comparaţie cu 2022.
În concluzie, decizia SUA de a desemna aceste grupări ca organizaţii teroriste globale va avea implicaţii semnificative asupra relaţiilor internaţionale, dar şi asupra politicii interne a statelor europene implicate. În următoarele luni, se va observa cum va răspunde Uniunea Europeană la aceste acţiuni, având în vedere provocările legate de extremismul politic.
Este esenţial ca statele să colaboreze pentru a aborda aceste probleme fără a compromite principii fundamentale ale democraţiei.