Monitorizare și siguranță rutieră
Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Capitalei, a propus recent implementarea unui sistem modern de monitorizare a traficului, care va include până la 300 de camere. Aceste camere vor avea rolul de a constata automat contravențiile, precum trecerea pe roșu, depășirea vitezei legale și utilizarea ilegală a benzilor unice de autobuz, toate măsuri menite să crească siguranța rutieră și să fluidizeze circulația. Drulă a subliniat importanța acestor măsuri în contextul accidentelor rutiere, amintind tragedia recentă din zona Apărătorii Patriei, unde o femeie a decedat pe trecerea de pietoni. „Regulile sunt reguli și trebuie respectate pentru a preveni accidente tragice”, a declarat Drulă.
Planul propus de Drulă este etapizat, în prima fază fiind prevăzută instalarea a 100 de camere pe arterele principale și în zonele cu risc ridicat. Ulterior, rețeaua va fi extinsă la 300 de camere. Acesta a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să accelereze operaționalizarea sistemului de procesare automată a contravențiilor, care este prevăzut de lege încă din anul precedent. Conform Ministerului Afacerilor Interne, un astfel de sistem poate contribui semnificativ la reducerea accidentelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație.
Experții în domeniul siguranței rutiere susțin inițiativa lui Drulă, afirmând că implementarea acestor camere va avea un impact pozitiv asupra comportamentului șoferilor. „Sistemele de monitorizare a traficului au demonstrat eficiență în alte capitale europene, reducând semnificativ numărul accidentelor”, a declarat Radu Săndulescu, expert în siguranță rutieră la Institutul de Grădinita. Acesta subliniază că, pentru a avea rezultate durabile, este esențială și educația rutieră a cetățenilor.
În contrast, unii critici ai proiectului consideră că, deși tehnologia poate ajuta la reducerea accidentelor, nu va rezolva problemele fundamentale ale infrastructurii rutiere din București. „Este nevoie de o viziune mai largă, care să includă nu doar camere de supraveghere, ci și îmbunătățiri ale drumurilor și o mai bună semnalizare”, a afirmat Maria Ionescu, specialist în urbanism la Asociația Urbanism. Aceasta sugerează că, fără o abordare holistică, inițiativele de acest tip ar putea fi doar măsuri temporare.
Pe lângă propunerea de camere de monitorizare, Cătălin Drulă a declarat că își dorește o colaborare mai strânsă cu autoritățile locale și cu cetățenii pentru a identifica cele mai problematice zone ale orașului. De asemenea, el a menționat că a depus recent dosarul de candidatură pentru alegerile locale din 7 decembrie 2025, subliniind importanța unei administrații care să lucreze pentru oameni și nu pentru interese private. „Bucureștiul are nevoie de un primar care să reconstruiască încrederea cetățenilor”, a adăugat Drulă.
Perioada de depunere a candidaturilor pentru funcția de primar general al municipiului București a început pe 12 noiembrie și se va încheia pe 17 noiembrie. Contestațiile privind candidaturile vor putea fi depuse până pe 19 noiembrie, iar soluționarea acestora se va face până pe 20 noiembrie. Candidaturile rămân definitive pe 23 noiembrie, ceea ce înseamnă că Drulă și ceilalți candidați trebuie să își finalizeze campania electorală în perioada următoare.
În concluzie, propunerea lui Cătălin Drulă de a implementa un sistem de camere de monitorizare a traficului în București se aliniază cu tendințele europene și cu nevoile de siguranță rutieră ale orașului. Cu toate acestea, este esențial ca inițiativa să fie susținută de o strategie integrată privind infrastructura rutieră și educația cetățenilor.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru clarificarea viitorului acestei propuneri și pentru determinarea viitorului politic al lui Drulă în contextul alegerilor locale.