Discuții la Cotroceni
Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți, 11 noiembrie 2025, că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut. Aceasta este o propunere care vine în contextul discuțiilor recente asupra reformei pensiilor magistraților, care urmează să fie discutată la Palatul Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan și liderii coaliției de guvernare. "E un mandat încredințat de colegii mei și orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să privească pe toți magistrații, nu doar pe cei în activitate, ci și pe cei deja pensionari", a afirmat Sandu.
În cadrul întâlnirii de la Cotroceni, au fost discutate mai multe aspecte legate de pensiile magistraților, inclusiv perioada de tranziție propusă de 15–20 de ani pentru aplicarea noilor reglementări. Această perioadă ar asigura o implementare graduală și sustenabilă, conform spuselor vicepreședintelui CSM. "Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că acest proiect duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii", a adăugat el.
Salariul brut al unui judecător în România variază între 19.000 și 23.600 de lei, iar cu sporuri, această sumă poate ajunge la aproximativ 30.000 de lei lunar. În contrast, magistrații aflați la început de carieră câștigă aproximativ 9.873 de lei brut. Potrivit lui Sandu, o pensie de 65% din brut ar fi un procent rezonabil, comparativ cu ceea ce primesc militarii și alte categorii speciale.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a propus un procent de 70% din salariul net, ceea ce, conform lui Sandu, ar duce pensiile magistraților la un nivel mai mic decât cele din prezent. "Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu este nicio problemă, cu condiția să plătească tuturor magistraților și celorlalte categorii speciale", a subliniat acesta.
În ceea ce privește întâlnirea de miercuri, Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a comentat că blocajul în negocieri poate fi depășit printr-o decizie a Curții Constituționale. "Nu se poate fără avizul CSM. Avizul este consultativ, dar trebuie solicitat și acceptat", a declarat Toader.
Potrivit CSM, discuțiile de la Cotroceni nu au condus la o soluție agreată de toți participanții. Reprezentanții CSM au propus ca pensiile magistraților să fie similare cu cele ale altor categorii de pensionari, însă fără a depăși venitul net din perioada de activitate. Aceștia subliniază că nu cer pensii mai mari decât veniturile din muncă, iar situațiile de acest fel au fost corectate prin Legea nr. 282/2023.
De asemenea, CSM a reiterat că măsurile propuse pentru magistrați nu presupun alocarea de fonduri suplimentare, ci o redistribuire a resurselor existente, necesară pentru a acoperi lipsa de personal și volumul mare de muncă. Conform declarațiilor recente, România și-a îndeplinit obligațiile legate de pensiile de serviciu, iar Comisia Europeană a confirmat acest lucru încă din 2024.
În ceea ce privește presiunile din partea coaliției de guvernare, CSM a avertizat că, dacă legea nu va fi adoptată până pe 28 noiembrie, România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR. Miercuri, discuțiile au durat peste trei ore, dar nu au avut un rezultat concret, iar divergențele de opinie între magistrați și guvern continuă să fie un obstacol în calea unei soluții. Magistrații solicită o perioadă de tranziție mai lungă și un cuantum mai mare al pensiei, în timp ce liderii coaliției par să fie deschiși doar la modificarea perioadei de tranziție, nu și la cuantumul acesteia.
În concluzie, negocierile pe tema pensiilor magistraților rămân blocate, iar ambele părți trebuie să găsească un teren comun pentru a evita pierderile financiare semnificative și a asigura un sistem judiciar funcțional.
Următoarele întâlniri și discuții vor fi cruciale pentru a determina viitorul pensiilor magistraților și pentru a asigura stabilitatea sistemului de justiție din România.