Procedura răspunderii penale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus o plângere penală împotriva vicepremierei Oana Gheorghiu pentru „incitare la ură, violență sau discriminare”, în urma declarațiilor acesteia referitoare la pensiile magistraților. Plângerea a fost înaintată Parchetului General pe 10 noiembrie 2025, iar CSM consideră că afirmațiile Oanei Gheorghiu constituie un atac la adresa puterii judecătorești. „Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a declarat CSM în comunicatul său oficial.
În conformitate cu legislația românească, orice cetățean poate depune o plângere penală, însă doar anumite instituții au dreptul să solicite urmărirea penală a membrilor Guvernului. Conform Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială, Camera Deputaților, Senatul și Președintele României sunt entitățile care pot cere o astfel de acțiune. În cazul Oanei Gheorghiu, fiind vicepremier și nu parlamentar, doar președintele Nicușor Dan poate solicita urmărirea penală.
Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate, dar membrii Executivului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la depunerea jurământului până la încetarea mandatului. Potrivit legii menționate, cetățenii care devin conștienți de fapte penale comise de membrii Guvernului pot sesiza Prim-ministrul, Procurorul General sau Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Președintele României, la propunerea unei comisii speciale, poate solicita ministrului Justiției să acționeze conform legii. Comisia, care este compusă din cinci membri numiți pentru un mandat de trei ani, analizează faptele reclamate și prezintă un raport cu propuneri de urmărire penală sau clasare a sesizării. Potrivit legii, ședințele acestei comisii nu sunt publice, iar membrii Guvernului au dreptul de a fi audiați.
Dacă Președintele decide să solicite urmărirea penală, iar membrul Guvernului este și parlamentar, ministrul Justiției sau Prim-ministrul va solicita Camerei competente să adopte cererea de începere a urmăririi penale. Cazurile sunt judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță condusă de Lia Savonea. Legea prevede că incitarea la ură se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
CSM a acuzat-o pe Oana Gheorghiu de incitare la ură și discriminare, subliniind că declarațiile acesteia, care sugerează că pensiile magistraților sunt finanțate din resurse care ar putea fi alocate copiilor defavorizați, constituie o manipulare a opiniei publice. Gheorghiu a comparat pensiile magistraților cu un „Caritas”, ceea ce, conform CSM, depășește limitele criticii politice. Contactată de HotNews, Oana Gheorghiu nu a dorit să comenteze plângerea formulată de CSM.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat că nu va semna o cerere de avizare pentru urmărirea penală a Oanei Gheorghiu, considerând că „nu poți fi urmărit penal pentru o opinie”. Declarația lui a venit după ce CSM a decis să sesizeze Parchetul General. Nicușor Dan a caracterizat afirmațiile Oanei Gheorghiu drept „nefericite”, dar a acuzat CSM de exagerare, subliniind riscul transformării unei dispute politice într-o problemă judiciară care ar putea afecta libertatea de exprimare.
Președintele României a legat scandalul de problema pensiilor de serviciu ale magistraților, afirmând că trebuie corectată decizia administrativă care le stabilește valoarea.
„Sper ca în cursul lunii noiembrie o să rezolvăm”, a mai spus Nicușor Dan, fără a oferi detalii specifice despre soluțiile propuse.