Efectele sancțiunilor SUA
Bulgaria se confruntă cu o situație critică în privința aprovizionării cu benzină, având rezerve suficiente doar pentru aproximativ 35 de zile. Potrivit unei declarații recente a președintelui agenției de stat pentru rezerve, Assen Asenov, aceste rezerve sunt amenințate de sancțiunile impuse de Statele Unite asupra companiei ruse Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie din țară. "Trebuie să acționăm rapid pentru a activa contractele de import", a declarat Asenov, conform Reuters.
În prezent, Bulgaria se bucură de rezerve de benzină pentru aproximativ 35 de zile și de motorină pentru peste 50 de zile, conform datelor oficiale. Însă, analiștii din domeniul energiei subliniază că o mare parte din combustibilii necesari se află în alte state membre ale Uniunii Europene, iar guvernul bulgar trebuie să acționeze rapid pentru a aduce aceste stocuri în țară înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să fie afectată de sancțiuni. Martin Vladimirov, directorul Programului pentru Energie și Climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia, a afirmat că "50% din combustibilii gata de utilizare se află în alte țări ale UE".
Autoritățile bulgare au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește securitatea rafinăriei din Burgas, implementând inspecții și măsuri de protecție pentru a asigura infrastructura critică. Sancțiunile americane, care vor intra în vigoare pe 21 noiembrie, au generat îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil în contextul iernii. În plus, parlamentul bulgar a adoptat modificări legislative ce permit statului să preia rafinăria și să o vândă unui nou proprietar pentru a proteja activitatea acesteia de efectele sancțiunilor.
Pe 21 octombrie, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Aceste sancțiuni afectează operațiunile extinse ale acestor firme în Europa și pun o presiune suplimentară asupra țărilor care depind de produsele lor.
În contrast, România, care dispune de stocuri totale de peste două milioane de tone de produse petroliere de urgență, a luat măsuri proactive în fața crizei. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, la începutul lunii august 2025, au fost scoase din rezervă 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină pentru a asigura funcționarea rafinăriei de la OMV Petrom după un incident cu transportul de țiței contaminat. Aceste cantități reprezintă „mai puțin de 5,5% din stocurile de urgență naționale”, a precizat Ivan.
Totuși, în ciuda stocurilor semnificative, România se confruntă cu propriile vulnerabilități. Deși stocurile de peste două milioane de tone oferă un tampon solid, nu există o estimare oficială clară a câtor zile de consum intern acoperă aceste stocuri, ceea ce complică evaluarea exactă a rezilienței țării. În plus, România ar putea să consume o parte din aceste rezerve în cazul unei perturbări a lanțului de aprovizionare extern, similar cu incidentul recent legat de transportul contaminat din Azerbaidjan.
Pe termen mediu, România trebuie să monitorizeze atent scenariile similare cu cele bulgare. În cazul în care sancțiuni extinse sau pierderi de capacitate de rafinare ar avea loc, avantajul numeric al stocurilor ar putea fi erodat. Declarațiile recente ale ministerului român al Energiei, privind declararea stării de urgență de nivel „criză” în urma incidentului cu transportul contaminat, subliniază că aceste riscuri sunt reale.
Astfel, efectele asupra României ar putea include creșteri de prețuri la benzină și motorină, necesitatea importurilor de ultim moment la costuri ridicate și utilizarea mai frecventă a rezervelor strategice, evidențiind că „mai bine poziționat” nu înseamnă „imun” la criză.