Banii alocați de stat
Guvernul Bolojan a efectuat o rectificare bugetară pe 1 octombrie 2025, tăind 10% din fondurile dedicate minorităților naționale, o informație confirmată de Radu Oprea, secretarul general al Executivului. Această reducere nu a fost anunțată public, iar liderul grupului minorităților naționale din Camera Deputaților, Varujan Pambuccian, a considerat-o „normală”. Cu toate acestea, minoritățile naționale primesc acum aproximativ 7,2 milioane de euro mai mult decât partidele tradiționale, conform unei analize realizate de HotNews.
Statul român alocă anual sprijin financiar pentru 20 de minorități naționale, iar în actuala legislatură, acestea joacă un rol esențial în voturile din Parlament, având în vedere că fac parte din Coaliția de guvernare. Minoritățile asigură 17 voturi importante, esențiale pentru ca proiectele de lege să nu fie respinse în Camera Deputaților. La începutul anului 2025, Coaliția a decis ca subvenția pentru partidele politice și pentru minoritățile naționale să fie de 120 de milioane de euro, adică aproximativ 60 de milioane de euro fiecare, echivalente cu 300 de milioane de lei.
După rectificarea bugetară, fondurile alocate minorităților au scăzut de la 298 de milioane de lei la aproape 270 de milioane de lei. „Reducerea este de aproape 30 de milioane de lei, 29,8 milioane de lei mai exact”, a explicat Radu Oprea pentru HotNews. Deși minoritățile naționale au acceptat o reducere de 10%, partidele politice au suferit o tăiere mai severă de 17%, primind astfel doar 232 de milioane de lei, cu peste 36 de milioane de lei mai puțin decât minoritățile. Aceste tăieri nu au fost comunicate public de premierul Bolojan sau de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, în urma rectificării bugetare.
Varujan Pambuccian a subliniat că, deși statisticile arată că minoritățile primesc mai mulți bani, „nu se pot compara scopurile partidelor politice cu cele ale minorităților naționale”. El a adăugat că bugetul pentru minorități a crescut în ultimii patru ani, în raport cu rata inflației, iar în 2025 a fost înregistrată apariția unei noi minorități, cea a cehilor. „Noi suntem ONG-uri cu un vector politic de reprezentare parlamentară”, a declarat Pambuccian.
Conform datelor furnizate de Secretariatul General al Guvernului, suma plătită între ianuarie și septembrie 2025 pentru minoritățile naționale a fost de 216 milioane de lei, echivalentul a 43,5 milioane de euro. În ceea ce privește subvențiile pentru partidele politice în 2025, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat sumele care vor fi primite, precum: PSD – 77.101.731 lei, AUR – 45.591.468 lei, PNL – 41.976.836 lei și USR – 29.794.829 lei. Aceste date reflectă o realitate complexă în care minoritățile naționale joacă un rol important în contextul politic actual.
Sumele alocate minorităților naționale sunt distribuite după cum urmează: UDMR – 64.3 milioane de lei, Asociația Partida Romilor – 41 de milioane de lei, FDGR – 23.4 milioane de lei, Uniunea Ucrainenilor – 20.9 milioane de lei, Rușii Lipoveni – 16.4 milioane de lei, Uniunea Armenilor – 12.8 milioane de lei, Uniunea Tătarilor – 11.9 milioane de lei, Uniunea Sârbilor – 11.7 milioane de lei, Uniunea Democrată Turcă – 11.5 milioane de lei, Uniunea Elenă – 11.4 milioane de lei, Uniunea Bulgarilor – 10.5 milioane de lei, Federația Comunităților Evreiești – 9.8 milioane de lei, Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor – 9.7 milioane de lei, Comunitatea Macedonenilor – 7.72 milioane de lei, Uniunea Polonezilor – 7.75 milioane de lei, Uniunea Croaților – 7.54 milioane de lei, Liga Albanezilor – 6.3 milioane de lei, Uniunea Culturală a Rutenilor – 5.1 milioane de lei, Asociația Italienilor – 4.3 milioane de lei, Forumul Cehilor – 1.5 milioane de lei.
În concluzie, distribuția fondurilor de la bugetul de stat pentru minoritățile naționale demonstrează o realitate complexă în care politicile publice afectează direct aceste comunități. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste sume în contextul necesităților tot mai mari ale minorităților, dar și al presiunilor politice existente.
Ajustările bugetare vor necesita o monitorizare atentă pentru a asigura o echitate în alocarea resurselor și o reprezentare adecvată a diversității culturale în România.