Consiliul Național de Securitate
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat vineri, 7 noiembrie 2025, un decret prin care este constituit noul Consiliu Național de Securitate (CNS) al țării. Acest organism consultativ are rolul de a coordona și monitoriza politicile de securitate națională. Anca Dragu, fost ministru de finanțe al României și în prezent guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, se numără printre membrii CNS. "Este esențial ca acest consiliu să funcționeze eficient pentru a face față provocărilor actuale de securitate", a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Conform decretului, CNS va include, pe lângă Maia Sandu, și alte personalități importante din conducerea statului: Igor Grosu (președintele Parlamentului), Alexandru Munteanu (prim-ministru), Lilian Carp (președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională), Anatolie Nosatîi (ministrul Apărării), Daniella Misail-Nichitin (ministra Afacerilor Interne) și Alexandru Musteaţa (șeful Serviciului de Informații și Securitate). De asemenea, Alexandru Machidon (procurorul general interimar) și Ana Revenco (directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării) completează echipa.
Noua structură va fi condusă de Maia Sandu, iar funcția de secretar va fi exercitată de Stanislav Secrieru, consilierul prezidențial pe probleme de apărare și securitate națională. Decretul stipulează că CNS își va desfășura activitatea în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea privind securitatea națională și regulamentul propriu.
La înființarea CNS a contribuit o inițiativă legislativă propusă în mai 2025 de către deputatul PAS Lilian Carp, care a vizat extinderea competențelor consiliului, inclusiv prin introducerea de sancțiuni penale pentru neimplementarea deciziilor sale. Această reconfigurare a fost votată de Parlamentul de la Chișinău cu puțin timp înainte de încheierea activității sale, ceea ce sugerează o urgență în abordarea provocărilor de securitate.
Reprezentanții administrației de la Chișinău au declarat că noul Consiliu Național de Securitate va întări capacitățile de reacție ale țării în fața amenințărilor externe și interne. În acest context, se evidențiază importanța coordonării între diferitele instituții de stat pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă la crizele de securitate.
În comparație cu Consiliul Suprem de Securitate, abrogat prin decretul din 12 septembrie 2023, CNS are o structură extinsă și o mai mare capacitate de decizie. Aceasta se aliniază tendințelor internaționale de consolidare a securității naționale, în special în contextul geopolitic actual.
Criticile față de această reformă se referă la complexitatea procesului decizional și la posibilele blocaje politice care ar putea apărea. Specialiști în domeniul securității naționale subliniază că eficiența CNS depinde nu doar de structura sa, ci și de volumul de resurse disponibile și de colaborarea dintre membrii săi. Expertul în securitate națională, Ion Toma, de la Universitatea din Chișinău, a afirmat: "Este vital ca noul consiliu să colaboreze strâns cu instituțiile internaționale pentru a face față provocărilor regionale."
În concluzie, constituirea noului Consiliu Național de Securitate al Republicii Moldova marchează un pas important în întărirea capacităților de apărare ale statului. Cu o echipă diversificată și competențe extinse, CNS ar putea deveni un actor cheie în gestionarea crizelor de securitate viitoare.
Următorii pași includ stabilirea unui regulament de funcționare eficient și identificarea priorităților strategice pentru perioada următoare.