Decret semnat de Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat pe 7 noiembrie 2025 decretul prin care se constituie Consiliul Național de Securitate (CNS) al țării. Această reformă a fost necesară în urma formării noului guvern de la Chișinău, după alegerile parlamentare desfășurate în toamna anului curent. "Consiliul va avea rolul de a coordona și monitoriza politicile de securitate națională", a declarat Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Consiliul Național de Securitate are un rol consultativ crucial, analizând activitatea ministerelor și a altor autorități administrative centrale în domeniul securității și apărării naționale. Acesta va prezenta Președintelui Republicii Moldova recomandări în problemele de politică internă și externă ale statului. De asemenea, CNS va evalua situațiile care necesită declararea stării de urgență sau război.
În noua componență a CNS, pe lângă Maia Sandu, care va ocupa funcția de președinte al Consiliului, se regăsesc figuri importante precum președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu. De asemenea, consilierul prezidențial în probleme de securitate, Stanislav Secrieru, va ocupa funcția de secretar al Consiliului.
Printre membrii CNS se numără și Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale, precum și alți oficiali precum ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin. O noutate importantă este includerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, condus de Ana Revenco, în structura Consiliului.
Atribuțiile Consiliului sunt variate, incluzând coordonarea politicilor de securitate națională și analiza informațiilor referitoare la problemele de securitate. De asemenea, CNS va participa la inițiative de cooperare cu organizații internaționale pentru schimbul de bune practici în domeniul securității.
Deciziile Consiliului nu pot afecta principiul separației puterilor în stat sau autonomia altor instituții. Activitatea sa se desfășoară conform Constituției, Legii Securității Statului și altor acte legislative.
În ceea ce privește criticile aduse acestui nou consiliu, unii analiști consideră că extinderea atribuțiilor CNS ar putea duce la suprapuneri cu alte instituții de stat, generând confuzie în ceea ce privește responsabilitățile în domeniul securității naționale. De exemplu, fostul ministru al Justiției a subliniat că o clarificare a rolului CNS este esențială pentru a evita conflictele de competență.
Pe de altă parte, susținătorii reformei consideră că un CNS bine structurat poate consolida securitatea națională și poate răspunde mai eficient provocărilor actuale, având în vedere contextul regional complicat. Comparativ cu alte state din regiune, cum ar fi România, unde consiliul similar are un rol stabilit, Moldova își propune să îmbunătățească coordonarea în domeniul securității.
În concluzie, constituirea noului Consiliu Național de Securitate reprezintă un pas semnificativ pentru Republica Moldova, având implicații importante asupra politicii de securitate a țării.
Următorii pași vor implica clarificarea atribuțiilor și responsabilităților membrilor CNS, pentru a asigura o funcționare eficientă și transparentă a acestuia.