Digitalizare și debirocratizare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat vineri seara, 7 noiembrie 2025, care sunt atribuțiile sale în cadrul Guvernului României. Oana Gheorghiu coordonează trei direcții strategice considerate esențiale pentru modernizarea administrației publice: reforma companiilor de stat, debirocratizarea și digitalizarea. Vicepremierul a precizat că se află în plin proces de formare a unei echipe de experți, care va contribui la elaborarea unui cadru de lucru coerent pentru reformele asumate. „Sunt în curs să formez o echipă. Portofoliul meu are aceste trei domenii: reforma companiilor de stat, debirocratizare și digitalizare. Îmi doresc să punem la un loc cetățeanul, Guvernul, mediul de afaceri și funcționarii publici și împreună să lucrăm pentru a face lucrurile mai bine, să avem perspectiva tuturor”, a declarat Oana Gheorghiu la B1TV.
În ceea ce privește reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu a subliniat că obiectivul său este crearea unui sistem performant, în care aceste entități să nu mai fie „niște găuri negre ale bugetului”, ci să funcționeze pe principii de eficiență, transparență și responsabilitate managerială. Vicepremierul a vorbit despre nevoia unei evaluări reale a companiilor aflate în subordinea statului, a unui audit al performanței economice și a unui mecanism de profesionalizare a conducerilor, pentru a reduce influențele politice care au afectat grav funcționarea lor de-a lungul anilor. „Companiile de stat trebuie privite ca instrumente economice ale statului, nu ca sinecuri politice. Reforma lor nu se poate face cu aceleași mentalități care au blocat-o în trecut”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Vorbind despre debirocratizare, Oana Gheorghiu a atras atenția că termenul este adesea golit de sens din cauza utilizării excesive și lipsei de rezultate. În opinia sa, este nevoie de o schimbare de perspectivă, una care să pornească de la relația directă dintre stat și cetățean. „Debirocratizarea înseamnă, de fapt, reconectarea statului la nevoile reale ale oamenilor. Îmi doresc să punem la un loc cetățeanul, Guvernul, mediul de afaceri și funcționarii publici. Fiecare trebuie să-și înțeleagă rolul. Nu este vorba doar de formulare mai puține, ci de un mod nou de a gândi administrația”, a spus vicepremierul.
În ceea ce privește digitalizarea, Oana Gheorghiu a explicat că aceasta nu poate fi un scop în sine, ci un instrument care trebuie aplicat doar după simplificarea proceselor interne. În viziunea sa, România are nevoie de o digitalizare funcțională, construită pe baze logice și eficiente. „Și al treilea domeniu este digitalizarea. Sunt legate unele de altele, într-un fel. Digitalizarea, din nou, a fost mult folosit termenul ăsta și îmi pare din nou imposibil de făcut. Cred că mai întâi trebuie să curățăm procesele, să simplificăm procesele și abia apoi să digitalizăm, pentru că dacă digitalizăm birocrația, absurdul din birocrație, nu vom avea decât un absurd birocratic digitalizat”, a punctat viceprim-ministrul.
Oana Gheorghiu a spus că toate cele trei direcții ale portofoliului său sunt interconectate, iar succesul lor depinde de o colaborare constantă între instituții și de un dialog deschis cu mediul privat și societatea civilă. „Reforma companiilor de stat, debirocratizarea și digitalizarea nu pot fi tratate separat. Sunt parte dintr-un întreg, dintr-o viziune de modernizare reală a României. Dacă vrem o administrație eficientă, trebuie să gândim coerent, pe termen lung”, a concluzionat vicepremierul.
În prezent, Oana Gheorghiu coordonează activitatea mai multor grupuri de lucru interministeriale, cu scopul de a identifica barierele administrative și legislative care împiedică modernizarea aparatului de stat. Primele propuneri legislative urmează să fie prezentate în primul trimestru al anului 2026.
Oana Gheorghiu a anunțat că premierul Ilie Bolojan i-a acordat libertate totală în procesul de reformare a companiilor de stat. Ea a subliniat că mandatul său vizează reforme, digitalizare și reducerea birocrației. „Bolojan mi-a dat, mi-a spus, ca am mână liberă să fac lucruri să... Cum vă ziceam, e a cincea zi”, a spus aceasta, la un post TV. Oana Gheorghiu a declarat că premierul Ilie Bolojan i-a oferit deplină libertate în derularea reformei companiilor de stat. „Nu mi-a spus nimic să nu fac. Domnul Bolojan mi-a dat, mi-a spus, ca am mână liberă să fac lucruri să... Cum vă ziceam, e a cincea zi. Ce facem acum, în momentul ăsta, este să definim clar lucrurile pe care le avem de făcut. Mandatul meu este un mandat de reformă, de digitalizare, de debirocratizare. Și o să le iau pe rând. Ce înseamnă reformă? Înseamnă, în primul rând, reforma companiilor de stat”, a spus aceasta, la emisiunea „În fața ta”.
Noul vicepremier a precizat că ar fi vorba despre peste 1.370 de instituții care necesită măsuri de restructurare: „Dintre cele 1.370 de entități, foarte multe sunt la ministerele de resort. Deci facem o mapare a acestor companii și încercăm să stabilim clar responsabilitățile între ministere și între membrii guvernului”. Ea a menționat că reforma nu va fi gestionată exclusiv de ea, urmând să fie împărțită între mai mulți vicepremieri. „Nu doar eu am reformă în portofoliu. Mai sunt și alți viceprim-miniștrii care se vor ocupa de partea asta. Deci vom face o splituire a lucrurilor de care ne ocupăm și asta se va întâmpla destul de curând. E cam project management. Stabilim clar ce avem de făcut, că, fără să stabilim clar ce avem de făcut, nu știm. Apoi ne stabilim obiectivele, strategia și apoi venim cu indicatorii”, a mai explicat Oana Gheorghiu.
Referindu-se la atacurile apărute în mediul online după ce numele ei a fost menționat în presă, Oana Gheorghiu a declarat că Ilie Bolojan nu a fost nevoit să intervină în apărarea sa și că nici nu i-a solicitat acest lucru. „Nici nu cred că e nevoie să iasă. Eu nici nu i-am cerut, nici n-am discutat cu dânsul despre asta și nu cred că întotdeauna trebuie să ieși și să te bați cu lucruri pe care n-ai cum să câștigi, nu ai cum, n-ai cum să câștigi când oamenii spun pe surse anonime. Cum să combați când e o sursă anonimă, fără nicio dovadă.
Eu știu că jurnalismul se face cu surse care pot să fie anonime, dar produc dovezi sau cu surse care sunt publice”, a mai spus aceasta, în timpul emisiunii.