Decizie amânată pentru 12 noiembrie
Curtea Constituțională a României a decis, pe 5 noiembrie 2025, amânarea pronunțării privind sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu privire la legea pensiilor private din Pilonul II și III. Această decizie reîntoarce cazul pe masa judecătorilor constituționali pentru reexaminare pe 12 noiembrie 2025. "Este esențial ca cetățenii să aibă acces la o lege clară și previzibilă în ceea ce privește drepturile lor de pensie", a declarat un purtător de cuvânt al CCR, subliniind importanța acestui demers pentru societate.
Legea în discuție a fost adoptată de Parlament în luna octombrie 2025 și prevede că persoanele care aleg să retragă banii din Pilonul II, un sistem de pensii obligatoriu administrat privat, vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi distribuit pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care vor putea retrage întreaga sumă într-o singură tranșă. De asemenea, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare vor putea primi suma totală printr-o plată unică.
Judecătorii de la Înalta Curte au decis să sesizeze CCR pe mai multe motive de neconstituționalitate, subliniind nevoia de a avea o reglementare clară și accesibilă pentru cetățeni. Potrivit unei analize a legii, judecătorii au constatat că nu sunt respectate principiile legalității și proporționalității. "Cetățenii au dreptul să știe cum își pot gestiona pensiile și ce opțiuni au la dispoziție", a declarat expertul în drept constituțional, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea din București.
Criticile aduse legii sunt susținute și de AUR, care a afirmat că, prin acest proiect, Guvernul Bolojan ar "fura pensiile românilor". Într-un comunicat de presă, AUR a menționat că "dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare; însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă de a fura banii munciți ai contribuabililor români".
Potrivit analizei efectuate de INS, în 2024, pensiile private din Pilonul II și III reprezentau aproximativ 20% din totalul pensiilor, ceea ce subliniază importanța acestor fonduri pentru viitorul financiar al pensionarilor români. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește sustenabilitatea sistemului de pensii, iar acest proiect legislativ ar putea afecta și mai mult stabilitatea acestuia. Un raport Eurostat din 2024 a arătat că România are unele dintre cele mai scăzute rate de înlocuire a veniturilor pentru pensionari, ceea ce face ca modificările propuse să fie și mai critice.
Pe de altă parte, susținătorii legii argumentează că propunerea este necesară pentru a asigura o gestionare mai bună a fondurilor de pensii și pentru a preveni abuzurile. "Este important să avem un sistem care să protejeze interesele celor care contribuie la aceste fonduri", a declarat Ana Maria Ionescu, expert în politici sociale la Ministerul Muncii. Aceasta a adăugat că orice modificare trebuie să fie bine fundamentată și să țină cont de nevoile reale ale beneficiarilor.
În concluzie, amânarea deciziei CCR ridică întrebări cu privire la viitorul pensiilor private în România. Odată cu reexaminarea pe 12 noiembrie, este esențial ca toate părțile implicate să își exprime punctele de vedere pentru a ajunge la o soluție echitabilă.
Este crucial ca orice modificare legislativă să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure o gestionare transparentă a fondurilor de pensii, având în vedere impactul pe termen lung asupra sistemului de asigurări sociale din România.