Contestații și implicații legale
Curtea Constituțională a României (CCR) va dezbate astăzi, 5 noiembrie 2025, sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de partidul AUR referitoare la Legea privind plata pensiilor private. Proiectul de lege, adoptat în data de 15 octombrie 2025 de Parlament, aduce modificări semnificative în ceea ce privește retragerea fondurilor acumulate în Pilonul II (pilonul obligatoriu administrat privat) și Pilonul III (pilonul facultativ). „Cetățenii trebuie să aibă o legislație clară și predictibilă în ceea ce privește pensiile lor. Este esențial ca această lege să fie examinată cu atenție de CCR înainte de a fi promulgată”, a declarat un magistrat al ICCJ.
Legea adoptată prevede că persoanele care decid să retragă banii din Pilonul II vor putea primi inițial doar 30% din suma acumulată, restul urmând a fi plătit în tranșe eșalonate pe o perioadă de opt ani. Excepție fac pacienții cu afecțiuni oncologice, care vor putea solicita retragerea integrală a fondurilor. De asemenea, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare vor putea, de asemenea, să retragă întreaga sumă în mod unic.
Judecătorii de la ICCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la mai multe aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Potrivit acestora, modificările legislative nu respectă criteriile de accesibilitate, claritate și previzibilitate, esențiale pentru protecția drepturilor cetățenilor. De asemenea, magistrații îngrijorați consideră că principiile legalității și proporționalității nu sunt respectate în reglementarea contravențiilor prevăzute de această lege.
Partidul AUR a reacționat vehement împotriva acestei legi, acuzând Guvernul că „fură pensiile românilor din pilonul II și III”. Reprezentanții AUR susțin că inițiativa legislativă este o încercare de a menține controlul asupra banilor contribuabililor, beneficiind în principal administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane semnificative.
„Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat în beneficiul contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare. Însă, în actuala formă, această inițiativă favorizează în primul rând administratorii fondurilor și, în al doilea rând, statul român, care se confruntă cu o criză de lichiditate”, a declarat un purtător de cuvânt al AUR.
Pe de altă parte, surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că o invalidare a legii de către CCR ar putea afecta negativ obiectivele de politică externă ale României, în special aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), un obiectiv ambițios pentru țară.
Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată la 17 ani de la înființarea sistemului de pensii private în România și a generat numeroase dezbateri publice. Aceasta reglementează modul în care românii vor putea accesa fondurile acumulate în pensiile private, iar modificările aduse suscită îngrijorări în rândul cetățenilor, care se tem de limitările impuse. În prezent, românii au posibilitatea de a retrage integral fondurile acumulate, însă, odată cu promulgarea legii, acest lucru nu va mai fi posibil.
Criticile aduse de experți și organizații non-guvernamentale se concentrează pe impactul pe care aceste modificări îl vor avea asupra veniturilor pensionarilor și asupra încrederii în sistemul de pensii private. „Este esențial ca cetățenii să-și poată gestiona banii așa cum consideră de cuviință. Restricțiile impuse de această lege ar putea genera o neîncredere majoră în sistemul de pensii private”, a declarat un expert în domeniu, solicitând anonimatul.
În concluzie, dezbaterea de astăzi la CCR va avea implicații semnificative pentru viitorul sistemului de pensii private din România. Este crucial ca decizia instanței să țină cont de drepturile cetățenilor și de nevoia de a asigura o legislație clară și stabilă în acest domeniu. Rămâne de văzut cum va reacționa CCR și ce modificări vor fi necesare pentru a răspunde preocupărilor exprimate de ICCJ și de partidele politice.
Legea poate fi consultată integral pe site-ul Parlamentului, iar efectele sale asupra sistemului de pensii private vor continua să fie urmărite cu atenție de către toți actorii implicați.