Contestații AUR și ÎCCJ
Curtea Constituțională a României a amânat pentru data de 12 noiembrie 2025 discutarea sesizărilor depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la Legea privind plata pensiilor private. Potrivit Agerpres, judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze CCR în legătură cu proiectul de lege adoptat de Parlament pe 16 octombrie, care reglementează retragerea fondurilor din Pilonul II, administart privat. "Este vital ca cetățenii să aibă o lege clară și predictibilă în privința drepturilor lor la pensie", a declarat un reprezentant al ÎCCJ.
Proiectul de lege prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi eșalonat pe o perioadă de opt ani. În schimb, bolnavii cu afecțiuni oncologice vor putea beneficia de întreaga sumă printr-o retragere unică, în timp ce persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare vor primi suma în totalitate. Judecătorii instanței supreme au subliniat că este esențial ca legea să fie examinată de CCR înainte de promulgare pentru a evita eventuale efecte negative în masă, având în vedere că prevederile actuale nu respectă criteriile de accesibilitate și claritate.
AUR a contestat, de asemenea, această lege, afirmând că "Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III". Reprezentanții AUR susțin că inițiativa legislativă reprezintă o încercare perfidă de a submina economiile contribuabililor, în favoarea administratorilor de fonduri care vor încasa comisioane de 0,21% – 0,27%. Aceștia consideră că acești câștigători vor avea de profitat din întârzierea plăților către români, în detrimentul contribuabililor.
Judecătorii ÎCCJ au argumentat că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar limitările impuse de noua lege ar putea constitui o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate. De asemenea, au citat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care afirmă că ingerințele statului trebuie să fie prevăzute de lege și să aibă un scop legitim.
În cadrul dezbaterilor, s-a pus accent pe necesitatea de a proteja dreptul de proprietate al cetățenilor, mai ales în contextul în care românii au contribuit la acest sistem timp de aproape două decenii în baza unor reguli clare. O modificare bruscă a acestora, fără o consultare publică adecvată, ar putea submina încrederea cetățenilor în stabilitatea sistemului de pensii private.
Reprezentanții AUR au mai subliniat că, prin acest proiect, se creează un precedent periculos, sugerând că regulile pot fi schimbate oricând, afectând astfel încrederea românilor în sistemul legislativ. "Banii pe care i-am contribuit nu mai par a fi ai noștri", a declarat un purtător de cuvânt al AUR.
Decizia CCR de a amâna pronunțarea subliniază complexitatea subiectului și impactul semnificativ pe care această lege îl poate avea asupra vieții românilor, mai ales în contextul unei societăți care se confruntă cu o demographică îmbătrânită și provocări economice. În acest context, este esențial ca autoritățile să asigure un cadru legislativ stabil și predictibil, în beneficiul tuturor cetățenilor.
Așadar, pe 12 noiembrie, CCR va avea oportunitatea de a analiza în detaliu aceste sesizări și de a decide asupra viitorului legislației privind plata pensiilor private, având în vedere toate aspectele de constituționalitate invocate de instanțele sesizate și de AUR.