Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, pe 3 noiembrie 2025, că persoanele care susțin că au suferit efecte adverse în urma vaccinării anti-COVID pot solicita despăgubiri nu doar de la producători, ci și de la statul român. "Trebuie să existe garanția că acestea se pot adresa justiției", a declarat Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, subliniind că decizia nu stabilește vinovăția statului, ci deschide posibilitatea ca instanțele să analizeze, de la caz la caz, existența unei eventuale răspunderi.
Decizia instanței supreme a fost luată în contextul unei plângeri formulate de o femeie din Sălaj, care a acuzat statul român de provocarea unor probleme grave de sănătate după vaccinare. Aceasta a cerut 100.000 de euro despăgubiri, iar la început, Tribunalul a respins cererea pe motiv că statul nu poate fi chemat în judecată. Curtea de Apel Cluj a întors însă decizia, iar ÎCCJ a confirmat că procesul trebuie judecat pe fond.
Conform datelor oficiale, în România, campania de vaccinare anti-COVID a fost una dintre cele mai ample acțiuni de sănătate publică. Potrivit Ministerului Sănătății, până în prezent, au fost administrate peste 12 milioane de doze de vaccin. De asemenea, conform unui raport al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, au fost raportate aproximativ 1.500 de cazuri de efecte adverse, dintre care 300 au fost considerate grave.
Decizia ÎCCJ a fost primită cu interes de experți în domeniul juridic și sănătății publice. Profesorul dr. Radu Gănescu, expert în drepturile pacienților, a declarat că "această hotărâre este un pas important în direcția responsabilizării autorităților în contextul gestionării crizelor de sănătate publică". De asemenea, el a subliniat că este esențial ca victimele să aibă posibilitatea de a-și obține drepturile prin intermediul instanțelor.
Criticii deciziei, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Sănătății, argumentează că deschiderea căii legale pentru despăgubiri ar putea genera un val de litigii care să afecteze negativ campaniile de vaccinare viitoare. "Este esențial să menținem încrederea publicului în vaccinare, iar aceste procese ar putea avea un impact negativ asupra percepției generale", a declarat un oficial din minister.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România adoptă o abordare mai flexibilă în ceea ce privește responsabilitatea statului în raport cu vaccinurile. De exemplu, în Franța, legislația prevede o indemnizare automată pentru persoanele afectate de efecte adverse grave ale vaccinurilor, fără a fi necesară dovedirea vinovăției.
ÎCCJ a subliniat că, prin această decizie, se întărește principiul statului de drept, care include nu doar respectarea legii, ci și garantarea accesului la justiție. "Acest principiu este esențial într-o societate democratică, iar justiția trebuie să ofere o cale de reparare tuturor celor care se consideră prejudiciați", a concluzionat Victor Alistar.
Decizia Înaltei Curți nu stabilește automat despăgubiri, ci oferă un cadru legal pentru ca persoanele afectate să poată intenta procese. Judecătorii au reamintit că răspunderea statului poate fi analizată potrivit dreptului comun, bazându-se pe regulile generale privind greșelile, neglijența sau omisiunile autorităților.
Aceasta deschide astfel calea pentru o evaluare justă a cazurilor individuale, asigurându-se că drepturile cetățenilor sunt respectate în contextul măsurilor de sănătate publică.