USR își reafirmă angajamentul față de reformă
Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”, a transmis Fritz, în prima reacție a unui lider al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.
El a continuat: „În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului”.
Fritz a subliniat că românii vor ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și că partidele de la guvernare trebuie să țină cont de dorința lor.
„Credința USR este că rolul statului e să motiveze performanța prin salarii corecte, nu competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați”, a conchis președintele USR.
Curtea Constituțională a decis luni, 20 octombrie, după două amânări, că legea Guvernului Bolojan care taie pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională, așa cum a scris Libertatea ziua precedentă, citând surse politice și din CCR.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor, lucru dezvăluit de Libertatea încă de luna trecută, iar scorul la vot a fost 5-4.
Amintim că premierul Ilie Bolojan a spus încă din august că, dacă legea pică la CCR, „Guvernul nu mai are legitimitate”, afirmații repetate ulterior.
Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziție de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Guvernul României a anunțat că va formula o reacție oficială la decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la proiectul de lege privind pensiile magistraților doar după ce Curtea va face public comunicatul oficial, minuta ședinței desfășurate astăzi.
Executivul așteaptă clarificările CCR înainte de a comenta decizia sau de a anunța eventuale măsuri ulterioare legate de forma proiectului legislativ.
Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, și a stabilit că actul normativ este neconstituțional.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, preciza ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, arăta Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 - 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile.
E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul.