Comunele Florești și Chiajna devin municipii
Mai multe comune din România ar putea deveni municipii, în timp ce unele orașe riscă să-și piardă acest statut, arată o analiză a Ministerului Dezvoltării. Comuna Florești, din județul Cluj, cu peste 60.000 de locuitori, depășește pragul legal de 40.000. În schimb, municipii precum Orșova, din județul Mehedinți, au scăzut sub pragul minim și ar putea să își piardă statutul. Comuna Florești este cea mai mare comună din România ca populație, însă se află într-un proces accelerat de dezvoltare și nu îndeplinește momentan toate condițiile pentru a deveni municipiu. Cu peste 60.000 de locuitori și peste 16.000 de locuințe construite în ultimii ani, Floreștiul are un potențial urban foarte mare. Cu toate acestea, infrastructura rutieră și rețelele de utilități sunt încă în curs de modernizare, iar transportul public integrat rămâne insuficient. Investițiile în educație sunt în desfășurare, dar lipsa spitalelor și a unor spații publice culturale și recreative bine definite contribuie la percepția de „comună-dormitor”. Pentru a deveni municipiu, Floreștiul are nevoie de o identitate urbană clară și de o susținere a autorităților locale, dar și centrale, validată prin hotărâre de Guvern. Reprezentanții Primăriei cred în potențialul localității, dar recunosc că mai sunt multe de rezolvat. Comunele Popești-Leordeni și Chiajna din județul Ilfov ar putea deveni, de asemenea, municipii. Pe de altă parte, sunt municipii și orașe care nu mai corespund criteriilor. Orșova, din județul Mehedinți, mai are doar 8.500 de locuitori, conform ultimului recensământ, respectiv un număr de aproape cinci ori mai mic față de cel stabilit prin lege. Într-o situație similară sunt alte aproape 60 de municipii. Dacă în 2011 Orșova avea 10.500 de locuitori, acum este vorba despre circa 8.500. Astfel, Orșova nu se mai încadrează în criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească pentru a fi municipiu. Autoritățile locale din Orșova au precizat că foarte mulți locuitori au plecat din oraș din cauza lipsei gazelor naturale, motiv pentru care nu există mulți investitori. De asemenea, în Orșova sunt foarte puține locuri de muncă, iar mulți au ales să plece în alte orașe mai dezvoltate. Din cauza pierderii statutului de municipiu, Orșova va primi mai puțini bani de la Consiliul Județean pentru investiții, acești bani fiind atribuiți în funcție de numărul de locuitori. Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a propus un proiect pentru modificarea rangului unor localități din România. Potrivit unei analize a ministerului, în România există 3.228 de UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale), incluzând 103 municipii și 216 orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu se mai încadrează în criteriile actuale de populație. În prezent, o localitate trebuie să aibă minimum 40.000 de locuitori pentru a fi considerată municipiu, iar un oraș trebuie să aibă minimum 10.000 de locuitori. Ministerul Dezvoltării propune acum un prag de minimum 25.000 de locuitori pentru rangul de municipiu, respectiv 7.000 de locuitori pentru orașe. Dacă aceste propuneri vor fi aprobate, 45 de comune din țară se vor transforma în orașe. De asemenea, comuna Florești și comuna Chiajna depășesc pragul de 40.000 de locuitori și vor deveni municipii. În această situație se află și orașele Bragadiru și Popești-Leordeni, unde trăiesc peste 40.000 de locuitori. Principalul efect pentru populație va fi creșterea impozitelor locale. Proiectul trebuie aprobat în ședința de Guvern și apoi adoptat de Parlament. Rămâne de văzut care va fi forma finală agreată în interiorul coaliției de guvernare. Aceste modificări ar putea fi incluse în al treilea pachet al Guvernului Bolojan, care preconizează desființarea a peste 12.000 de posturi în administrația publică locală.