Propuneri de reclasificare a localităților din România
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat recent propunerea de a reclasifica aproximativ 150 de orașe din România în comune, un proiect care a generat discuții ample în rândul autorităților locale și al cetățenilor. Conform unei analize realizate de minister, 205 unități administrativ-teritoriale nu îndeplinesc criteriile demografice necesare pentru a fi considerate orașe sau municipii.
În prezent, un municipiu trebuie să aibă minimum 40.000 de locuitori, iar un oraș un minim de 10.000. Cseke Attila a subliniat că aceste criterii nu mai reflectă realitatea demografică actuală, propunând ca pragurile să fie reduse la 25.000 de locuitori pentru municipii și 7.000 pentru orașe. Aceste modificări, dacă vor fi aprobate, ar putea transforma 45 de comune în orașe și ar putea retrograda alte 150 de orașe la statutul de comune.
„Este evident că trebuie să reconsiderăm criteriile demografice. În cei 25 de ani de la stabilirea acestor criterii, situația demografică a evoluat, iar multe localități nu mai corespund standardelor actuale”, a declarat Cseke Attila într-o conferință de presă la Sebeș.
Analiza ministerială arată că 59 de municipii și 146 de orașe nu respectă criteriile actuale, iar în acest context, Chiajna, Bragadiru și Popești-Leordeni, fiecare având peste 40.000 de locuitori, ar putea fi reclasificate ca municipii. De asemenea, comuna Florești din județul Cluj, care depășește pragul de 40.000 de locuitori, ar putea beneficia de această schimbare.
Însă, aceste modificări nu vin fără consecințe. Creșterea impozitelor locale este una dintre principalele implicații pentru locuitori, având în vedere că impozitul pe terenurile intravilane este mai mare în municipii decât în comune.
De asemenea, Cseke Attila a menționat că aceste schimbări se alătură unui proiect mai amplu de reformă a administrației publice locale, care ar putea duce la desființarea a peste 12.000 de posturi în administrația publică. Proiectul va trebui să fie aprobat de Guvern și ulterior să primească votul Parlamentului pentru a intra în vigoare.
Criticii acestei propuneri subliniază că retrogradarea orașelor în comune ar putea afecta negativ dezvoltarea localităților respective, limitând accesul la fonduri și resurse necesare pentru infrastructură și servicii publice. De exemplu, primarul din Bragadiru, care ar putea fi afectat de această modificare, a declarat că orașul său a investit masiv în infrastructură și servicii publice în ultimii ani și nu ar trebui să fie retrogradat în comuna.
În concluzie, proiectul de modificare a rangului localităților din România este într-o fază incipientă, iar dezbaterile vor continua pe parcursul următoarelor luni.
Autoritățile locale și cetățenii așteaptă cu interes deciziile finale care vor influența viitorul administrativ și economic al comunităților lor.