Deficit bugetar și fonduri europene
România se află într-o situație absolut paradoxală, consideră ministrul proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. "A avut un deficit bugetar de 9,3 și încearcă să termine anul acesta cu 8,4, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent. În același timp, stă pe un munte de bani europeni", a declarat ministrul în cadrul unei conferințe organizate de CursdeGuvernare, potrivit Agerpres.
"În acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun Agricultura și Dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziție pentru a fi investiți în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt încă necheltuiți și trebuie cheltuiți până anul viitor, în 31 august", a mai spus Pîslaru.
Ministrul precizează că "acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni și banii naționali, gândiți în mod diferit".
În perioada următoare, dacă lucrurile merg așa cum sunt planificate, România ar urma să absoarbă 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe fondurile de coeziune, susține Pîslaru. "Cam aici ajungem anul acesta… Suntem la 4,6 – 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune".
Potrivit ministrului, dintr-un total de 31 de miliarde de euro nerambursabili la dispoziție, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde până acum, iar pe baza unor calcule matematice elementare, undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să poată fi absorbiți până la sfârșitul anului viitor.
"Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție: 8,6 miliarde a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016. De fiecare dată la sfârșitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam toate lucrurile ca să ne iasă absorbția", a precizat ministrul.
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings şi-a revizuit, recent, estimările privind evoluţia deficitului guvernamental al României, care ar urma să se reducă în acest an până la 8,5% din PIB, de la nivelul record de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, din cauza punctului ridicat de plecare, se aşteaptă ca în următorii ani să scadă doar până la 7% din PIB în 2026 şi 6,5% din PIB în 2027, arată o analiză Fitch publicată vineri, informează Agerpres.
Potrivit Fitch, revizuirea în sus a prognozei de deficit bugetar în urma rectificării arată provocările cu care se confrunta România în oprirea deteriorării finanţelor publice şi implementarea unor măsuri de consolidare suficiente pentru a reduce deficitele fiscale mari şi a stabiliza datoria pe termen mediu.
"Măsurile fiscale suplimentare ar putea întâmpina şi dificultăţi în procesul de implementare, pe fondul oboselii faţă de consolidare, al creşterii economice modeste şi al incertitudinii politice persistente", subliniază analiştii de la Fitch.
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, nu crede în scenariul unei recesiuni. "Nu ai cum, cu 15-17 miliarde de euro care intră", a declarat Pîslaru la o conferință de specialitate. "Am spus aşa: 2025 îl ducem la capăt acum. Am afirmat că, până la urmă, ca să duc proiectele de investiţii la volumele de care discutăm, în condiţiile în care am încă 8 miliarde de euro pe împrumuturi, nu am cum să-mi ţin deficitul bugetar la 7,6%, cât era estimarea iniţială, unde erau şi cheltuieli care nu fuseseră clar declarate. În fine, colegul meu, Alexandru Nazare (ministrul Finanţelor) s-a confruntat cu mulţi scheleţi din dulap. Dar una peste alta a reuşit să închidă 8,4%, care ne permite să finanţăm fondurile europene. Adică, atenţie, e vorba de eficienţă, nu te mai duci şi te mai arunci în toate părţile, te concentrezi cum finanţezi fondurile europene ca să putem lua banii", a explicat ministrul.
El a menţionat că România a plecat de la "un fel de investment led growth, în care dăm drumul la toate investiţiile în acelaşi timp", lucru care n-ar fi fost neapărat rău dacă nu s-ar fi suprapus cu o perioadă electorală, dar care a făcut ca să apară şi măsuri de natură populistă care au crescut cheltuielile recurente la buget.
"Practic, pe de-o parte, mergeai pe o abordare cu care să împingi România înainte, dând drumul la contracte de finanţare, ca să ne înţelegem, deci angajamente ale guvernului faţă de unităţi administrativ-teritoriale, faţă de diverşi stakeholderi, şi în acelaşi timp restrângând spaţiul de investiţii. Această politică contradictorie a dus la o supracontractare masivă a statului pe resurse pe care nu le avea. Vă dau un exemplu, PNRR, 28,5 miliarde, contracte semnate pe care le-am găsit la venire, 47,4 miliarde. Aţi zice ok, dar poate e un caz izolat. Nu este un caz izolat. Pe toate programele a existat supracontractare, pe ideea unei rezerve, care de fapt, în sine, rezerva până la un anumit punct are sens, de la un anumit punct încolo înseamnă că ne asumăm că de fapt sunt complet ineficienţi, că nu terminăm proiectele la timp, ca idee generală şi că mai vedem noi mai departe.
El a menţionat că de la situaţia de supracontractare la cea de recupera o întârziere de 5 ani şi la o implementare în 11 luni a fost nevoie de a clarifica ce sume mai putea să folosească România până pe 31 august, în mod realist, precum şi o ordonanţă de urgenţă prin care au fost restrânse proiectele la sumele existente.
"Aici intervine prima mare diferenţă sistemică pe care cred că o facem acum, şi anume că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor au început din nou să colaboreze. Asta este un lucru foarte important, pentru că nu poţi să ai două surse de finanţare care să nu vorbească între ele. Nu poţi, într-o parte, să deschizi contracte de finanţare şi, în altă parte, să închizi robinetul. Nu există aşa ceva. Asta creează doar blocaje în lanţ. Sunt contractori care, de exemplu, aveau această frică de a emite facturi, pentru că nu ştiau sigur dacă, în afară de faptul de plătesc TVA, mai primesc şi banii pentru el. Iar rectificarea bugetară a fost puţin întârziată, tocmai pentru că de data asta chiar a fost făcută pe bune, aşteptând să vedem despre ce proiecte discutăm. Fie că discutăm de PNRR, fie că discutăm de previziunea pe Coeziune şi a putea să prioritizezi, atunci când ai bani foarte puţini, cofinanţarea pe fonduri europene. Aici intră prima teză importantă pe care vreau să o susţin.
România este într-o tensiune fiscal-bugetară majoră, am explicat un pic raţiunile şi cu siguranţă sunteţi cunoscători ai acestei probleme, dar stă pe, atenţie, o sumă de circa 15 la 17 miliarde de euro pe care ar trebui şi matematic, dacă ne ţinem de plan, să îi absorbim până la sfârşitul anului viitor", a concluzionat Dragoș Pîslaru.