Comisia Europeană avertizează asupra riscurilor bugetare ale României
Creșterea cheltuielilor nete ale României depășește semnificativ plafonul stabilit de traiectoria corectivă, generând riscuri clare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030. În acest context, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a implementat măsuri eficiente pentru a corecta dezechilibrul bugetar.
L-am contactat pe profesorul de economie Mircea Coșea pentru a ne oferi perspectiva sa asupra posibilelor măsuri de sancționare din partea Uniunii Europene. "Dacă se vor pune în aplicare măsuri împotriva României, aceasta nu va fi deloc o veste bună și nu va promite un viitor optimist. Așa cum se procedează în Uniunea Europeană, astfel de concluzii sunt urmate de măsuri care pot afecta accesul la fondurile europene. Ne putem aștepta la blocarea, întârzierea sau chiar dispariția unor fonduri.
De ce s-a ajuns aici? Motivele sunt două. În primul rând, România se confruntă cu o criză bugetară provocată de factori interni, nu externi, contrar așteptărilor. Uniunea Europeană a evaluat situația din România și a constatat că nu factori precum războiul din Ucraina sau politicile comerciale ale altor națiuni au dus la această criză, ci mai degrabă politica economică românească, care a fost caracterizată de lipsă de responsabilitate față de propriul popor și față de obligațiile asumate față de Uniune.
Al doilea motiv este lipsa de profesionalism și responsabilitate a Coaliției aflate la guvernare, care nu a reușit să adopte măsuri necesare în contextul ieșirii din criza Covid. În loc să flexibilizeze fiscalitatea pentru mediul de afaceri, s-a optat pentru creșterea impozitelor, ceea ce a penalizat economia.
Problemele sunt evidente: prețul energiei afectează competitivitatea internațională și destabilizează balanța comercială, iar inflația a fost folosită ca metodă de atragere a banilor în buget, fără a considera consecințele pe termen lung. Uniunea Europeană a constatat că nerespectarea obligațiilor bugetare se datorează proastei guvernări.
Ce poate urma? Scepticismul este justificat, deoarece măsurile necesare vor fi imediate și dure, pentru a arăta Uniunii Europene că există voință de reformă, chiar dacă soluțiile pe termen scurt sunt limitate. Se preconizează creșterea impozitelor și taxelor, iar propunerile pentru creșterea TVA-ului ar putea avea un impact devastator asupra populației.
Riscurile atacării pensiilor mari de contributivitate sunt, de asemenea, o temă de discuție, iar această abordare ar putea fi considerată inacceptabilă. Decizia Comisiei Europene a venit într-un moment critic, iar impactul asupra vieții românilor ar putea fi profund negativ. Cei care ne conduc trebuie să conștientizeze că am ajuns la o limită a suportabilității!", a declarat profesorul Mircea Coșea pentru DC News.
Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, accentuate de deficitul fiscal și de cont curent, iar măsurile de reducere a cheltuielilor nete sunt esențiale pentru a atinge obiectivele de stabilitate. Creșterea costurilor unitare ale forței de muncă și inflația rămân provocări semnificative, iar fără acțiuni decisive, România ar putea rămâne vulnerabilă la șocuri externe și la percepția investitorilor.
Documentul CE subliniază necesitatea de a implementa un plan fiscal-structural pe termen mediu și reforme structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea și pentru a atrage financiare suplimentare din partea Uniunii Europene.
Este esențial ca autoritățile române să prioritizeze proiectele de infrastructură și să îmbunătățească eficiența administrației publice pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare.