Controversata lege a zilei de muncă
Guvernul grec, condus de Partidul Noua Democrație, își propune să transforme piața muncii din Grecia într-una dintre cele mai flexibile din Europa, conform declarațiilor oficiale. Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier ar putea lucra, în curând, ture mai lungi, iar țara ar putea deveni primul stat membru al Uniunii Europene care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul grec urmează să voteze miercuri un proiect de lege controversat, în contextul unor proteste planificate la nivel național. Deși există o opoziție crescândă din partea sindicatelor și partidelor de opoziție, se preconizează că proiectul de lege va fi adoptat cu ușurință, având sprijinul majorității partidului de guvernământ.
De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a implementat măsuri care au transformat piața muncii din țară, având ca obiectiv flexibilizarea acesteia. Începând din iulie 2024, angajații din diferite sectoare, precum industrie, comerț, agricultură și unele servicii, vor putea lucra conform unui nou program de șase zile, iar pentru a șasea zi lucrătoare vor primi un supliment de 40% la salariul obișnuit. Această schimbare este justificată prin îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă calificată.
Proteste masive au avut loc marți, când Grecia a fost cuprinsă de o grevă generală, a doua din această lună. Sindicatele au cerut retragerea legii, iar majoritatea transporturilor publice și serviciilor au fost suspendate. Sindicatul funcționarilor publici, ADEDY, a declarat că "flexibilizarea programului de lucru" este, de fapt, o "abolire a zilei de lucru de opt ore, distrugerea conceptului de viață familială și socială și legalizarea exploatării angajaților".
Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, cu un plafon maxim de 37,5 zile lucrătoare pe an și o limită de 48 de ore pe săptămână, calculată pe o medie de patru luni. Deși săptămâna de lucru de 40 de ore va rămâne regula, orele suplimentare vor fi compensate mai bine. Ministerul Muncii a afirmat că ziua de lucru de 13 ore ar trebui să fie voluntară, însă sindicatele susțin că angajatorii au avantajul în această negociere, mai ales într-o țară în care inspecțiile la locul de muncă sunt rare.
Legea introduce, de asemenea, opțiunea de a fragmenta concediul anual în mai multe părți, precum și contracte de muncă flexibile, adaptate nevoilor companiilor. Deși economia Greciei a început să își revină după criza financiară din 2009, rata șomajului se situează la 8,1%, mult peste media europeană de 5,9%, iar salariile sunt printre cele mai mici din Uniune. Aproape jumătate dintre gospodării nu pot acoperi cheltuielile de bază, conform unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, iar Grecia se situează pe locul cinci în lume în ceea ce privește orele de muncă anual. Ministrul Muncii, Niki Kerameus, susține că noua legislație va oferi un impuls sectorului privat și va consolida poziția angajaților. Ea a declarat că ziua de lucru de 13 ore nu va fi o obligație, ci o opțiune, subliniind că angajații nu vor putea fi concediați pentru refuzul de a accepta noile reguli.
Cu toate acestea, opoziția a criticat guvernul pentru că subminează drepturile muncii și pentru că nu reușește să protejeze echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Experții din domeniul muncii avertizează că această măsură va legaliza abuzurile deja existente privind orele suplimentare, ducând la epuizare și la creșterea numărului de accidente de muncă.
Sindicatele din sectorul privat din Grecia au condamnat măsura și au subliniat că ea va agrava nesiguranța locurilor de muncă și va consolida un model de muncă flexibilă și neprotejată.