Controversată lege a muncii în Grecia
Parlamentul Greciei a adoptat joi un proiect de lege care permite angajatorilor din sectorul privat să extindă durata zilei de lucru, în pofida protestelor venite din partea angajaților care se confruntă cu o criză a costului vieții, relatează Reuters.
Proiectul de lege, care le permite angajatorilor să impună zile de lucru de 13 ore – față de actualele opt ore – are ca scop, potrivit guvernului conservator, să facă piața muncii mai flexibilă și mai eficientă.
Însă propunerea a declanșat două greve generale luna aceasta, muncitorii considerând-o o tentativă de subminare a drepturilor lor tocmai într-un moment în care se confruntă cu stagnarea salariilor și cu creșterea prețurilor la alimente și chirii.
„Când restul Europei discută despre reducerea programului de lucru, în Grecia îl mărim”, a spus Themis Lytras, un barman de 41 de ani, care a declarat că chiria lui s-a dublat în ultimii doi ani.
Datele Uniunii Europene arată că Grecia are deja una dintre cele mai lungi săptămâni de lucru din Europa – în jur de 40 de ore – comparativ cu o medie de 34 de ore în Germania sau 32 în Olanda.
Grecia și-a revenit după o criză a datoriei publice care a durat între 2009 și 2018, marcată de ani de austeritate severă, în urma căreia s-a pierdut un sfert din producția națională.
Creșterea economică solidă din ultimii ani a permis reduceri de taxe și majorări salariale. Totuși, salariile rămân sub nivelul de dinaintea crizei, iar puterea de cumpărare a grecilor se numără printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.
Guvernul premierului Kyriakos Mitsotakis și-a văzut popularitatea scăzând în sondaje, parțial din cauza dezamăgirii provocate de faptul că redresarea economică nu a dus la îmbunătățirea nivelului de trai.
„După criză, ne așteptam la o revenire la normalitate”, a declarat George Koutroumanis, fost ministru al muncii, care a numit noua lege „absurdă”.
Programul de lucru extins poate fi aplicat doar trei zile pe lună și până la 37 de zile pe an. Proiectul de lege îi protejează pe angajați de concediere în cazul în care refuză să lucreze ore suplimentare, dar sindicatele susțin că acesta le răpește lucrătorilor puterea de negociere, într-o țară unde munca nedeclarată este frecventă iar salariile medii rămân relativ scăzute.
Legea, care le oferă angajatorilor mai multă flexibilitate în privința angajărilor pe termen scurt și permite personalului să lucreze patru zile pe săptămână pe tot parcursul anului, prin acord prealabil, a fost aprobată de majoritatea deputaților din parlamentul de 300 de locuri.
Guvernul a afirmat că va moderniza legea muncii din Grecia, dar un purtător de cuvânt al partidului de opoziție de stânga Syriza a numit proiectul o „monstruozitate legislativă”.
Potrivit legii, orele suplimentare sunt limitate la 150 de ore pe an, iar săptămâna de lucru standard, de 40 de ore, este menținută. Guvernul insistă că ziua de muncă mai lungă este opțională, afectează doar sectorul privat și poate fi aplicată în până la 37 de zile pe an.
Votul de joi a fost susținut de parlamentari de la partidul de centru-dreapta aflat la putere, Partidul Noua Democraţie, în timp ce partidul de centru-stânga Pasok – acum principala formațiune de opoziție – a votat împotriva proiectului, iar partidul de stânga Syriza s-a abținut.
Sindicatele au organizat două greve generale, cerând retragerea proiectului de lege, greve care au blocat transportul public și serviciile. Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a apărat proiectul de lege, afirmând că reformele aliniază legislația din Grecia cu realitățile pieței muncii moderne, și a acuzat liderii opoziției că induc în eroare populația.
Legile vor permite angajaților să facă ore suplimentare la același angajator, cu o plată cu 40% mai mare, asigurând în același timp că ei nu pot fi concediați pentru că refuze orele suplimentare. Acest lucru este în acord cu regulile privind timpul de lucru din Uniunea Europeană, care limitează săptămâna medie la 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, dar permit o flexibilitate în decursul a 12 luni, a afirmat guvernul.
Potrivit oficialilor, legea le dă angajaţilor opţiunea de a munci mai mult pentru un angajator, în loc să aibă mai multe slujbe part-time, iar această participare va rămâne pe bază de voluntariat.
Însă partidele de opoziţie au acuzat guvernul că afectează drepturile angajaţilor și că „împinge ţara într-un ev mediu al muncii”. Acestea afirmă că angajaţii greci lucrează deja mai multe ore decât cei mai mulți dintre europeni, dar câștigă mai puțin și se „chinuie să o scoată la capăt”.
Sindicatul ADEDY din sectorul public a afirmat că orele de muncă flexibile înseamnă, în practică, „abolirea zilei de muncă de opt ore, distrugerea vieții de familie și sociale și legalizarea supra-exploatării”, a relatat agenția de presă AFP.
În 2024, Grecia a introdus săptămâna de lucru de șase zile pentru unele industrii, într-o încercare de a spori creșterea economică. Noua legislație, care a intrat în vigoare la începutul lui iulie, permite angajaților să lucreze până la 48 de ore pe săptămână, în loc de 40. În Uniunea Europeană, în 2024, cele mai lungi săptămâni de lucru erau înregistrate în Grecia (39,8 ore), urmată de Bulgaria (39), Polonia (38,9) și România (38,8).
Cea mai scurtă săptămână de lucru din Uniune este în Ţările de Jos (32,1), potrivit Eurostat.
Din ianuarie 2025, salariul minim la nivel național în Grecia este de 968 de euro (839 de lire sterline, 1.127 de dolari) pe lună, fiind printre cele mai mici din UE. Şomajul, care a ajuns la 28% în timpul crizei financiare, era de 8,1% în august, faţă de o medie a UE de 5,9%, arată datele Eurostat.
Grecia își revine după criza datoriilor de zeci de ani, care s-a terminat în 2018, dar salariile și standardele de viață rămân printre cele mai mici din UE.