Decizie ICCJ asupra Legii pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) se va reuni pe data de 16 octombrie 2025, ora 14:00, pentru a decide asupra unei sesizări adresate Curţii Constituţionale în legătură cu Legea privind plata pensiilor private (PL-x nr.320/2025). Această informaţie a fost confirmată de un purtător de cuvânt al ICCJ, care a subliniat importanţa acestei şedinţe în contextul controlului de constituţionalitate înainte de promulgarea legii. Proiectul a fost adoptat recent de Camera Deputaţilor, cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” şi 22 de abţineri, în calitate de for decizional. La vot, Partidul Oamenilor Tineri (POT) s-a abţinut, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a votat împotrivă.
Legea are ca scop crearea unui cadru legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private, precum şi a fondurilor de plată a pensiilor private. Printre principalele dispoziţii se numără faptul că membrii unui fond de plată pot solicita o retragere unică de maximum 30% din valoarea activului personal, cu excepţia bolnavilor de cancer care pot primi 100% din activul personal. Această opţiune este reglementată de articolul 55 al legii, care stipulează condiţiile în care se poate solicita o astfel de plată.
În ceea ce priveşte modalitatea de plată a pensiilor, acestea vor fi efectuate lunar, prin servicii poştale sau bancare, iar cheltuielile vor fi suportate de membru sau beneficiar. Furnizorii de pensii private, autorizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), sunt responsabili pentru calcularea, reţinerea şi plata impozitelor conform legislaţiei fiscale în vigoare.
Proiectul de lege prevede, de asemenea, reguli stricte pentru organizarea sistemului de pensii private, definind două tipuri de fonduri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată şi fonduri de pensii viagere. Aceste fonduri vor fi administrate de societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, care vor trebui să respecte criteriile de autorizare stabilite de ASF.
Criticii legii, în special reprezentanţii AUR, susţin că iniţiativa legislativă reprezintă o încercare de a diminua drepturile românilor asupra economiilor lor. AUR a anunţat că va depune o sesizare la CCR pentru a contesta legalitatea acestei legi, argumentând că aceasta ar putea conduce la o îngreunare a accesului la pensii pentru cetăţeni. Conform AUR, sistemul de pensii a funcţionat eficient timp de aproape două decenii, iar schimbările propuse ar putea crea un precedent periculos, reducând controlul populaţiei asupra propriilor economii.
După decizia ICCJ de joi, legea va putea fi înaintată Curţii Constituţionale pentru a fi supusă testului de constituţionalitate. În cazul în care CCR va considera că nu există probleme, legea va fi transmisă spre promulgare preşedintelui României şi, ulterior, publicată în Monitorul Oficial. Această dezbatere juridică este crucială pentru viitorul sistemului de pensii private din România, dată fiind importanţa acestuia pentru milioane de cetăţeni.
Pentru a înţelege mai bine implicaţiile acestei legi, este esenţial să se analizeze nu doar aspectele juridice, ci şi impactul economic şi social pe termen lung.
În plus, comparaţiile cu sistemele de pensii din alte state membre ale Uniunii Europene pot oferi o perspectivă utilă asupra modului în care România se aliniază standardelor internaţionale în domeniu.