Controversa privind modificările pensiilor private
Judecătorii Instanței Supreme au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3.
Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată. Astfel că, prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private – (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) – (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53.
Sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare”, se arată în comunicatul transmis de ICCJ.
Concret, potrivit ICCJ, considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secțiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituționalitate: încălcarea dreptului la proprietate privată, garantat de dispozițiile art. 44 din Constituție, a principiului proporționalității prevăzut de art. 53 din Constituție şi a principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie și încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituţie.
Parlamentul a adoptat legea de plată a pensiilor private din România, la 17 ani de la înființarea sistemului. Concret, aceasta reglementează modul în care românii își vor putea retrage banii din pensia privată Pilon 2 și pensia facultativă Pilon 3. Astfel, românii ar putea retrage doar 30% din suma acumulată, iar restul sumei va fi eșalonată la plată cel puțin 8 ani.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât să trimită Curții Constituționale o sesizare referitoare la legea care reglementează plata pensiilor private, act normativ care prevede modificări privind modalitatea de plată a pensiilor din Pilonul II și Pilonul III.
Potrivit comunicatului, sesizarea Curții Constituționale este fundamentată pe art. 1, 15, 16, 21, 24, 44, 53 și 136 din Constituție, care consacră statul de drept, dreptul de proprietate privată, egalitatea în fața legii și principiul proporționalității. Judecătorii au argumentat că Legea privind plata pensiilor private impune restricții excesive asupra modului în care participanții pot dispune de sumele acumulate în conturile lor și asupra libertății de a alege forma de plată a pensiei. Instanța supremă atrage atenția că aceste fonduri constituie proprietatea privată exclusivă a participanților, conform legislației actuale, iar orice limitare a acestui drept trebuie justificată printr-un scop legitim și proporțional. În opinia Înaltei Curți, legea adoptată „instituie limitări ale dreptului de proprietate al participantului asupra activului personal deținut în contul său și ale libertății contractuale, disproporționate în raport cu scopul urmărit de legiuitor”.
În motivare se arată că noile prevederi condiționează plata pensiei private de încheierea unui contract de plată, interzic retragerea integrală a activului personal și impun limite asupra cuantumului pensiei lunare. Judecătorii ICCJ consideră că aceste măsuri nu sunt justificate și că nu îndeplinesc „testul proporționalității”, consacrat de jurisprudența Curții Constituționale. „Dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenții arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”, au subliniat magistrații, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 871/2010.
Înalta Curte critică și soluția legislativă prin care plata pensiilor nu va mai fi făcută de fondurile de pensii existente, ci de entități nou-înființate – „fondurile de plată a pensiilor private” –, considerând că aceasta multiplică riscurile pentru participanți și duce la creșterea costurilor prin introducerea de noi comisioane. În opinia judecătorilor, această modificare „implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private”, fără o justificare reală a necesității acestei schimbări.
Documentul adoptat de Secțiile Unite semnalează și lipsa de claritate a numeroaselor articole din lege. Multe dintre acestea trimit la reglementări viitoare ale Autorității de Supraveghere Financiară, ceea ce, în viziunea instanței, contravine principiului ierarhiei actelor normative și creează incertitudine juridică. În plus, anumite definiții sunt considerate ambigue, iar reglementarea sancțiunilor contravenționale lasă un spațiu prea mare de apreciere autorităților.
Înalta Curte mai arată că actul normativ nu conține norme tranzitorii clare pentru situațiile juridice aflate în derulare, ceea ce ar putea afecta grav securitatea raporturilor contractuale existente. Judecătorii invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia stabilitatea legislativă și previzibilitatea sunt componente esențiale ale statului de drept. „Participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent. Modificarea intempestivă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă, subminează încrederea legitimă a cetățenilor în stabilitatea juridică a sistemului”, se precizează în comunicat.
Judecătorii ICCJ au mai constatat și o încălcare a principiului egalității în drepturi, întrucât legea tratează diferit participanții care au contribuit anterior și ulterior modificării legislative, fără a exista un criteriu obiectiv care să justifice această diferență de tratament.
Legea a fost adoptată miercuri de Camera Deputaților, cu 178 voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri. Partidul AUR a votat împotrivă, iar POT s-a abținut. AUR a anunțat deja că va depune sesizare la CCR.
Potrivit legii, românii care optează pentru pensii private vor putea retrage ca avans maximum 30% din suma acumulată, iar restul va fi plătit eșalonat pe cel puțin opt ani. Excepție fac pacienții oncologici și cei cu fonduri mai mici decât 12 ori valoarea pensiei minime, care pot solicita întreaga sumă într-o singură tranșă.
Legea stabilește reguli clare pentru autorizarea și supravegherea furnizorilor de pensii private, a fondurilor de plată și a instituțiilor de credit implicate. Articolul 55 prevede că fiecare membru poate primi, la cerere, maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fond, în timp ce bolnavii oncologici pot primi întreaga sumă acumulată, conform Legii nr. 293/2022.
Plățile se vor face lunar, prin serviciu poștal sau bancar, iar cheltuielile și impozitele vor fi suportate din sumele datorate membrilor. Dacă beneficiarul se mută în străinătate, dreptul la pensie rămâne valabil, iar transferul fondurilor poate fi realizat în moneda locală sau altă monedă convenită, costurile fiind suportate de membru.
Legea creează două tipuri de fonduri: fonduri de retragere programată, cu pensii plătite pe o perioadă limitată, și fonduri viagere, cu plăți pe întreaga durată a vieții.
Fondurile vor fi administrate de furnizori autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară, respectând criteriile prudențiale și regulile de funcționare stabilite în proiect.