Controverse în jurul noilor reglementări muncii
Grecia se pregătește să devină prima țară din Uniunea Europeană care legalizează o zi de muncă de până la 13 ore în sectorul privat, o mișcare pe care guvernul de centru-dreapta o consideră esențială pentru a crea "una dintre cele mai flexibile piețe ale muncii din Europa". Parlamentul elen va vota miercuri, 15 octombrie, un proiect de lege controversat, în ciuda protestelor naționale și a unei greve generale organizate de sindicate și partidele de opoziție. Legea, care ar urma să fie aplicabilă din iulie 2024, permite angajaților din industrie, comerț, agricultură și unele servicii să lucreze șase zile pe săptămână, cu un bonus de 40% pentru a șasea zi. În plus, angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an, fără a depăși 48 de ore săptămânal, calculate pe o medie de patru luni. Potrivit ministrului Muncii, Niki Kerameus, această măsură este voluntară, iar angajații nu pot fi concediați dacă refuză să lucreze ore suplimentare. Cu toate acestea, sindicatele contestă aceste afirmații, acuzând guvernul că facilitează abuzurile patronale și că elimină conceptul de zi de muncă de opt ore. Federația funcționarilor publici ADEDY a denunțat "distrugerea oricărei idei de viață de familie și socială" și "legalizarea supraexploatării". În plus, legea permite fragmentarea concediului anual în mai multe perioade și angajări rapide prin aplicații mobile, măsuri pe care guvernul le consideră necesare pentru a răspunde nevoilor urgente ale companiilor. Aceste reforme vin pe fondul unei crize sociale în creștere în Grecia, unde transportul public și serviciile administrative au fost paralizate de greve. Deși economia elenă a recuperat după criza financiară din 2009, salariile rămân printre cele mai scăzute din UE, iar mulți greci sunt obligați să lucreze două locuri de muncă pentru a face față costului ridicat al vieții. Datele Eurostat arată că unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Criticii, precum deputatul socialist Dimitrios Mantzos, afirmă că guvernul dereglementează relațiile de muncă și amplifică insecuritatea profesională, distrugând echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Cu toate acestea, executivul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis își menține angajamentul de a transforma Grecia într-un model de "flexibilitate economică" în Uniunea Europeană.