MAE denunță dezinformarea pe social media
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a făcut un apel public, avertizând cu privire la proliferarea unui material fals care îi este atribuit ministrului Oana Țoiu, legat de Republica Moldova. Într-un comunicat oficial, MAE a subliniat că "respinge categoric acest conținut care atribuie fals ministrului român al Afacerilor Externe afirmații legate de Republica Moldova".
Conținutul fals a fost distribuit pe diverse platforme de social media, fiind prezentat sub forma unui videoclip care circulă pe conturi deja implicate în campanii de manipulare și interferență informațională străină, denunțate de România și de partenerii săi din Uniunea Europeană și NATO. MAE a declarat că "materialul prezintă caracteristici de conținut care vizează spațiul informațional al României, partenerilor și aliaților săi".
Potrivit MAE, în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, astfel de materiale reprezintă un element standard din arsenalul acțiunilor hibride, menite să genereze tensiuni ideologice și să susțină narativele de propagandă statală. "Postarea virală folosește tehnici, tactici și proceduri cunoscute și atribuite unor actori statali pentru a asigura amplificarea artificială pe rețelele sociale a conținutului fals pentru influențarea opiniei publice", a explicat ministerul.
MAE a subliniat că aceste campanii constituie "un atac sistematic și grav la adresa libertății de expresie și informare". În plus, ministerul a raportat conținutul fals atât platformelor de social media, cât și autorităților române competente, pentru a contracara efectele acestuia.
De asemenea, MAE a transmis informații despre acest conținut fals în Rețeaua de Alertă Rapidă (RAS) a Uniunii Europene, subliniind seriozitatea situației. Această acțiune se aliniază eforturilor României de a proteja integritatea informațională și de a preveni dezinformarea care ar putea afecta nu doar imaginea ministerului, dar și stabilitatea regională.
În concluzie, MAE reiterează importanța vigilenței în fața campaniilor de dezinformare, mai ales în contextul politic actual din Republica Moldova, unde informațiile eronate pot avea un impact semnificativ asupra opiniei publice și asupra procesului electoral.