Alegeri fără exit-polluri și extrădarea lui Plahotniuc
La alegerile parlamentare din 28 septembrie nu vor fi organizate exit-polluri în Republica Moldova. O singură companie, „Date Inteligente", a depus cerere în acest sens, însă solicitarea i-a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.
Situația marchează o premieră negativă pentru transparența electorală din țară, în contextul în care exit-pollurile reprezintă un instrument important pentru monitorizarea alegerilor și pentru oferirea de rezultate preliminare în seara votării.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat că respingerea este argumentată prin „suspiciuni rezonabile" privind sursele de finanțare ale companiei, dar și motivația acesteia și a fondatorului de a susține, din resurse proprii, un proiect complex precum exit-pollul, cu un grad ridicat de dificultate logistică.
Data de 21 septembrie a fost termenul limită pentru depunerea cererilor privind organizarea exit-pollurilor la alegerile parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai există posibilitatea apariției unui nou solicitant.
Ultima dată când a fost organizat un exit-poll în Moldova a fost în 2020, în turul doi al alegerilor prezidențiale. Atunci, au fost acreditate două entități: Asociația Obștească „Spero" și compania „Intellect Group" SRL.
În altă ordine de idei, autoritățile din Grecia au anunțat că îl extrădează joi, 25 septembrie, în Republica Moldova pe Vladimir Plahotniuc, condamnat în dosarul sustragerii a 1 miliard de dolari americani din băncile moldovenești. El va fi adus la Chișinău cu doar patru zile înaintea alegerilor parlamentare, cruciale pentru parcursul european al țării vecine. Moldova acuză Rusia de o ingerință fără precedent în procesul său electoral.
În august, un tribunal grec s-a pronunțat în favoarea extrădării lui Plahotniuc pentru a fi judecat în Moldova în cazul cunoscut sub numele de „furtul secolului", dar Ministerul Justiției din Grecia a suspendat temporar procedura, iritând guvernul pro-european al Moldovei, care s-a angajat să combată corupția și a acuzat Moscova de amestec în alegeri.
„Chiar dacă el (Plahotniuc) speră că, după alegeri, Moldova va cădea în mâinile Rusiei și va putea să se întoarcă acasă în voie, instituțiile trebuie să-l aducă acasă în cătușe”, a declarat premierul moldovean Dorin Recean, la 17 septembrie.
Plahotniuc a negat orice faptă ilegală, afirmând că acuzațiile împotriva lui se bazează pe „calomnie și ură politică".
Este de așteptat ca el să părăsească Grecia joi dimineața, a declarat o sursă juridică greacă. Documentele analizate de Reuters arată că ministerul a aprobat întoarcerea sa în Moldova la sfârșitul săptămânii trecute.
Guvernul moldovean a confirmat sosirea lui Plahotniuc joi.
Plahotniuc este principalul suspect în legătură cu dispariția în 2014 a sumei de 1 miliard de dolari - care echivala atunci cu aproximativ 12% din PIB-ul Moldovei.
Înainte de a fugi din Moldova, în 2019, el era liderul Partidului Democrat, parte a coaliției de guvernare în perioada 2016-2019, și a ocupat funcția de vicepreședinte al parlamentului. În timpul mandatului său, el a exercitat o mare influență asupra instituțiilor.
În 2023, UE a impus sancțiuni împotriva lui Plahotniuc și a altor șase persoane pentru acțiuni care, potrivit UE, au destabilizat și subminat integritatea teritorială a Moldovei și a Ucrainei, fost stat sovietic.
Potrivit poliției elene, Plahotniuc, în vârstă de 59 de ani, a locuit în 22 de țări din 2023.
Acesta a fost arestat la aeroportul din Atena după ce s-a îmbarcat într-un avion cu destinația Dubai, în urma unei notificări Interpol care preciza că deținea 16 pașapoarte, inclusiv din România, Mexic și Rusia.
Rusia, care susține că dorește extrădarea lui Plahotniuc pentru a fi judecat pentru acuzații legate de droguri, neagă că ar fi intervenit în afacerile Moldovei.
Nu rata știrile importante ale zilei.