Alegerea viitorului politic al Moldovei
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au început pe 28 septembrie, o dată cu deschiderea secției de votare la sediul ambasadei din Japonia. Primul votant a fost Ana Teişanu, o studentă la Universitatea din Tsukuba, care a vrut să transmită un mesaj de responsabilitate și optimism. "Pentru mine, votul nu este doar un drept, ci o responsabilitate – viitorul Moldovei se scrie prin fiecare vot onest. Am votat pentru pace, pentru dezvoltare și pentru o Moldovă prosperă, pe drumul său european. Îndemnul meu este simplu: ieşiţi la vot dacă vă iubiţi ţara. Turul 2 nu există – există doar şansa unică de a decide viitorul pe 4 ani, astăzi", a declarat Ana Teişanu, subliniind importanța participării la vot.
Alegerile pentru cei 101 deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, unicul organ legislativ al țării, sunt esențiale în contextul geopolitic actual, în care viitorul acestei mici țări este considerat crucial pentru stabilitatea Europei. Scrutinul va fi validat dacă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (peste un milion de alegători) se vor prezenta la urne. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pentru secțiile din țară au fost tipărite 2.772.255 de buletine de vot, iar în afara țării, au fost deschise 301 secții de votare.
Conform raportului Comisiei, 12 secții sunt deschise pentru cetățenii din regiunea separatistă Transnistria, iar moldovenii din diaspora au avut posibilitatea de a vota prin corespondență, metoda disponibilă în zece state. De asemenea, au fost înregistrate 2.606 alegători care au optat pentru votul prin corespondență, deși doar 2.055 de plicuri au fost expediate până la termenul limită.
În contextul alegerilor, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat importanța menținerii Republicii Moldova pe calea europeană, în fața provocărilor generate de influența rusă. "Ce se întâmplă mâine va fi un test de reziliență în mijlocul unui război hibrid declanșat de Rusia. Scopul este de a delegitima procesul democratic", a afirmat acesta.
Observatorii internaționali vor monitoriza scrutinul, iar autoritățile moldovenești au luat măsuri pentru a contracara posibilele acțiuni de destabilizare. Potrivit oficialilor, sunt luate în calcul scenarii de atacuri cibernetice și violențe stradale, iar scopul este de a preveni orice formă de fraudă electorală.
Principalele formațiuni politice care participă la alegeri includ Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, și Blocul Patriotic, reprezentând o bătălie electorală între pro-europeni și forțe pro-ruse. Cu peste un milion de moldoveni în diaspora, voturile acestora sunt esențiale pentru viitorul politic al țării, având un impact semnificativ asupra direcției pe care o va urma Moldova în următorii ani.
Această alegere este văzută ca un moment crucial în definirea parcursului european al Republicii Moldova, în contextul unei geopolitici tot mai tensionate.