Scrutin crucial pentru viitorul Moldovei
Update ora 8:00. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00. Cetățenii din Republica Moldova aleg dacă să continue integrarea europeană sau să revină sub influență mai mare a Rusiei.
Pentru cetățenii moldoveni din străinătate, miza electorală este la fel de importantă. În România au fost organizate 23 de secții de votare, un număr record. La precedentele scrutine (referendum, alegeri prezidențiale) s-au mobilizat peste 31.000 de moldoveni din diaspora în România. La nivelul României, cele 23 de secții sunt distribuite astfel: București - 5, Iași - 3, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov - câte două, iar în municipiile Bacău, Baia Mare, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Târgu Mureș, Suceava și Sibiu - câte una. O premieră: în București funcționează o secție la Muzeul Țăranului Român.
În total, 23 de concurenți electorali au fost validați de Comisia Electorală Centrală: 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. În sondaje actuale, lupta pare extrem de strânsă între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) - pro-european, susținut de președinta Maia Sandu - și Blocul Patriotic, aflat pe linie mai apropiată de orientarea pro-rusă, care conglomerează mai multe formațiuni de opoziție cu astfel de afinități.
Alte formațiuni care ar putea intra în Parlament, conform estimărilor, sunt Partidul Nostru și Blocul Alternativa. În drumul spre aceste alegeri, două partide pro-ruse - „Heart of Moldova” și „Moldova Mare” - au fost excluse din competiție de autoritățile electorale, pe baza acuzațiilor de finanțare ilegală și legături cu structuri care urmăresc influențe externe.
În 2021, în ultimele alegeri parlamentare, PAS a câștigat 63 de mandate, majoritate semnificativă. Dacă va predomină un Parlament pro-european, parcursul spre UE și reformele interne ar putea continua cu susținere externă sporită. Dacă opoziția pro-rusă obține majoritatea, sunt anticipate rupturi politice, dificultăți în obținerea ajutoarelor externe și reorientări geopolitice.
Bugetul statului moldovean depinde în mare parte de sprijinul internațional (UE și al țărilor occidentale) – pierderea acestuia ar avea consecințe economice grave. Zona de securitate energetică este una fragilă, dat fiind că Moldova importă gaze pe rutele care trec prin România și este vulnerabilă la presiuni geopolitice.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au început duminică dimineaţă, odată cu deschiderea secţiilor de votare din străinătate. Prima secţie unde s-a votat a fost cea de la sediul Ambasadei Republicii Moldova din Japonia, la Tokio, unde prima alegătoare a fost o studentă. Ana Teişanu, studentă la Universitatea din Tsukuba, şi-a exercitat dreptul de vot la ora 7:00, ora locală. Tânăra a declarat că şi-a dorit să transmită un mesaj de responsabilitate civică şi încredere în viitorul european al Republicii Moldova.
„Pentru mine, votul nu este doar un drept, ci o responsabilitate – viitorul Moldovei se scrie prin fiecare vot onest. Am votat pentru pace, pentru dezvoltare și pentru o Moldovă prosperă, pe drumul său european. Îndemnul meu este simplu: ieșiți la vot dacă vă iubiți țara. Turul 2 nu există – există doar șansa unică de a decide viitorul pe 4 ani, astăzi”, a declarat Ana Teișanu.
Scrutinul parlamentar de duminică are loc pentru alegerea celor 101 deputaţi ai Parlamentului de la Chişinău, unicul organ legislativ al ţării. Procesul electoral se desfăşoară în 2.274 de secţii de votare – 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova şi 301 în străinătate. Alegerile sunt considerate cruciale pentru viitorul politic al Republicii Moldova şi pentru parcursul său european, în contextul confruntării geopolitice dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Preşedinta Maia Sandu a declarat anterior că scrutinul reprezintă „cel mai important test pentru democraţia ţării şi pentru securitatea regiunii”. Scrutinul va fi validat dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime din cei peste 3,2 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale.
Rezultatele preliminare sunt aşteptate în cursul nopţii de duminică spre luni.