Riscuri de implementare și perspective economice
Agenţia de rating Moody's a confirmat, vineri, 12 septembrie 2023, calificativul României la "Baa3", perspectiva rămânând negativă. Această decizie reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, a declarat un purtător de cuvânt al agenţiei, care a subliniat importanţa acestui rating pentru stabilitatea economică a țării.
Potrivit raportului Moody's, măsurile fiscale adoptate de Guvern în iulie şi septembrie 2023 au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României, faţă de aşteptările agenţiei. În martie 2023, Moody's a schimbat perspectiva ratingului din stabilă în negativă, semnalând riscuri de implementare. Măsurile de consolidare fiscală, care depăşesc 3% din PIB pentru anii 2025 şi 2026, sunt rezultatul unor creşteri ale Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) şi a îngheţării salariilor din sectorul public, precum şi a pensiilor.
"Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative privind implementarea acestor măsuri. Acestea includ menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de creştere a veniturilor. De asemenea, există riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice să submineze eforturile de consolidare fiscală", a declarat agenţia de rating.
Analizând impactul acestor măsuri asupra economiei româneşti, profesorul Andrei Ionescu de la Universitatea din Bucureşti, expert în politici economice, a afirmat că "consolidarea fiscală este esenţială, dar trebuie să fie făcută cu atenţie pentru a nu afecta creşterea economică pe termen lung". Aceasta subliniază importanţa echilibrului între măsurile de austeritate şi stimularea economică.
La nivel local, măsurile anunţate afectează în mod direct judeţe precum Prahova şi Cluj, unde economia depinde în mare parte de sectorul public. Primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat că "orice îngheţare a salariilor va duce la nemulţumiri în rândul angajaţilor, ceea ce poate afecta moralul şi productivitatea".
Comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări similare, în special în contextul gestionării datoriilor publice. De exemplu, Polonia a adoptat recent măsuri de consolidare fiscală, dar a reuşit să menţină o creştere economică constantă. Această comparaţie subliniază necesitatea ca România să găsească un model de implementare care să nu afecteze negativ dezvoltarea economică.
Perspectivele economice ale României sunt influenţate de istoricul recent al politicilor fiscale, în special în contextul impactului pandemiei COVID-19, care a dus la o creştere a cheltuielilor guvernamentale. Aceasta a determinat o necesitate urgentă de a găsi un echilibru între măsurile de austeritate şi stimularea creşterii economice.
Pe de altă parte, există şi voci critice care contestă abordarea guvernului. Economista Maria Popescu, de la Institutul Naţional de Statistică, a menţionat că "măsurile de austeritate nu ar trebui să fie singura soluţie", sugerând că guvernul ar trebui să exploreze alternative pentru a stimula economia fără a afecta veniturile cetăţenilor.
În concluzie, confirmarea ratingului României la Baa3 de către Moody's este un semnal mixt pentru investitori. Deşi măsurile de consolidare fiscală au îmbunătăţit perspectivele, riscurile de implementare rămân un punct de îngrijorare.
Guvernul va trebui să navigheze cu grijă în perioada următoare pentru a asigura sprijinul politic necesar și pentru a atinge obiectivele economice stabilite.