Călin Georgescu și atacurile hibride
Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat, marți, 16 septembrie 2025, că România a fost ținta unor campanii ample de război hibrid, în contextul alegerilor de pe parcursul anului 2024. Această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice, prin tentative de destabilizare a ordinii publice, precum și prin campanii de "micro-targetare" a populației, dezinformare și de influențare a electoratului, în favoarea "candidatului independent" (aluzie la fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu).
”Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia, pe baza unor elemente pe care vi le vom prezenta pe larg în cele ce urmează, cu privire la faptul că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației”, a declarat Alex Florența, într-o conferință de presă organizată la sediul Parchetului General.
Procurorul general a explicat că această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice și prin tentative de destabilizare a ordinii publice. ”Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului. Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai precizat procurorul general.
Cu privire la sursa externă a acestor acțiuni de război hibrid, procurorul general a folosit în mod repetat formula "actor străin", dar a indicat și numele Federației Ruse. "Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă proruse. La nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură, la acțiuni violente, inclusiv împotriva autorităților, majoritatea amenințărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimente nostalgice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluția din Decembrie 1989", a subliniat procurorul general al României.
Alex Florența a făcut aceste precizări în contextul în care, la data de 16 septembrie 2025, procurorii de la Parchetul General au decis trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, a lui Horațiu Potra (colaborator al acestuia) și a altor 20 de persoane. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost influențată de un amplu război hibrid orchestrat de Rusia, a spus procurorul general al României, Alex Florența, care a explicat că acesta a combinat atacuri cibernetice asupra unor instituții cheie cu o campanie online agresivă realizată prin inteligența artificială.
„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a spus procurorul. Această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice.
„Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general. România se află în continuare în vizorul unei agresiuni hibride căreia trebuie să-i facă față, a avertizat el.
Războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale, economice”, a spus procurorul. „Trebuie să avem în vedere faptul că începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a unui candidat independent și au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenței artificiale.
Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă proruse. În ultimul rând, la nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură, la acțiuni violente, inclusiv împotriva autorităților, majoritatea amenințărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimente nostalgice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluția din decembrie 1989.
Este o inflație de astfel de mesaje în zona online, create cu inteligența artificială, lucru care dovedește un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescență în rândul colectivităților cărora sunt adresate și evident aceste mesaje sunt ulterior preluate și viralizate prin intermediul diferitelor lor grupuri extremiste din plan național”, a spus Florența. El a explicat că, în spatele hashtagului #revoluție, „au fost viralizate o întreagă gamă de mesaje de acest tip, incitatoare la ură și la violență în preajma primul lui tur al alegerilor prezidențiale”. Este un hashtag „lansat undeva din infrastructura rusă de pe canale de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin”, a spus Georgescu.
„El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent și ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic și la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu același tip și cu același variantă de mesaj. Analizele efectuate au arătat că, începând cu 27 noiembrie, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare care asigură legătura dintre comunitatea prorusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste și conspiraționiste. Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip și au totalizat peste 1.300.000 de membri”, a spus Florența. „Toate aceste acțiuni de promovare a conținutului instigator la ură relevă un comportament artificial. Se conturează astfel ipoteza certă a influențării spațiului informațional în vederea amplificării unor stări de nemulțumire, valorificabile apoi prin generarea de acțiuni stradale de amploare”, a spus procurorul. Florența a vorbit și despre ferme de troli care participă la răspândirea acestor mesaje. „Vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial și care se pretind utilizatori autentici și rețele întregi de boți. Aceștia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conținut, fie prin comentarii, fie prin clickuri. Și, desigur, o rețea de influenceri cooptați, care nu fac decât să replice unele dintre narativele în favoarea federației. Toate plecând de la un conținut viral simplu, emoțional și mai ales ușor de distribuit”, a spus el. „Pe parcursul investigațiilor derulate au fost identificate patru companii cu legături certe în Federația Rusă, care, atât anterior, cât și în perioada premergătoare scutinului electoral din 2024, au derulat activități informaționale prin dezvoltarea și susținerea unor sisteme informatice complexe - site-uri create pentru distribuirea de conținut malițios, pagini de social media care prezintă un comportament neautentic, coordonat și mai ales conținut generat cu inteligența artificială. În cadrul acestui ecosistem a fost identificată o rețea amplă de site-uri al căror trafic a fost determinat de reclame promovate în majoritatea cazurilor de patru companii cu legături certe în Federația Rusă. Aceste conexiuni ale companiilor cu Federația Rusă sunt relevate de multiple elemente - locațiile unde figurează uneori sediile internaționale ale acestor companii se află undeva un uneori în clădiri cum ar fi un centru comercial, existând astfel suspiciunea că aceste sedii sunt fictive. Analizând istoricul acestor companii a rezultat că figurează ca fiind înființate unele dintre ele de Federația Rusă, uneori cu finanțare din partea unor holdinguri de investiții rusești.
Marca companiilor este uneori înregistrată de către alte firme cu sediul în juridic off-shore, firme care sunt la rândul lor administrate de alte companii din Federația Rusă”, a explicat Florența.