Caz grav de securitate națională
Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat marți seara la Antena3CNN că războiul hibrid desfășurat de Rusia împotriva României în contextul alegerilor din 2024 reprezintă „cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat” de autorități în ultimele trei decenii și jumătate. „În ultimii 35 de ani, cu siguranță, un caz de o asemenea complexitate nu s-a mai întâlnit. Dacă jurist, prudența în această materie lipsește aproape cu desăvârșire. Și este cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat de către noi în ultima perioadă și în aceste 35 de ani, care are ca obiect o infracțiune contra siguranței naționale”, a afirmat Florența, la Antena3CNN, citat de Mediafax.
Florența a explicat în detaliu conceptul de război hibrid, adesea invocat în spațiul public dar rar clarificat. „Trebuie să înțelegem că războiul hibrid, spre deosebire de războiul tradițional, care este direct perceptibil prin prisma elementelor pe care le produce, rezultate fizice dezastruoase, este mult mai insiduos și perfid. Obiectul acestui război îl reprezintă creierele oamenilor”, spune Florența.
Procurorul general a subliniat că „un modul de acționare în formă a unui război hibrid presupune utilizarea, simultan, a mai multor instrumente prin care un stat este atacat, chiar dacă între atacator și atacat nu există un conflict declarat. Prin aceste instrumente, ai capacitatea să influențezi opinia publică și să generezi o stare de nemulțumire, o panică generală, pe care o poți utiliza ulterior în interes propriu prin prezentarea unor diferite narrative”.
Cazul Călin Georgescu a fost menționat ca fiind emblematic pentru această problemă. Florența a tras un semnal de alarmă după trimiterea în judecată a lui Georgescu și a altor 21 de persoane, sub acuzația de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. „Este cel mai grav caz monitorizat de noi în ultmii 35 de ani privind securitatea națională”, a declarat Florența, subliniind că România se confruntă cu o formă de atac nevăzut, greu de combătut.
Procurorul a explicat că scopul acestor operațiuni este destabilizarea statului prin manipularea populației și exploatarea diviziunilor sociale. „Prin manipulare, creezi nemulțumire, pe care o folosești apoi în propria narațiune. Te folosești de grupări extremiste pentru a genera dezordine, ceea ce duce la polarizare și slăbirea statului.”
Cazul Georgescu ilustrează cum atacurile hibride vizează nu doar structuri, ci și percepția și coeziunea socială. „Odată afectată capacitatea de guvernare și de decizie, statul devine vulnerabil și slăbit. Acesta este pericolul pe care îl reprezintă un atac hibrid, iar cazul Georgescu este cea mai clară dovadă că România nu este imună”, a conchis procurorul general.
Investigația a scos la iveală o rețea de influență și finanțare construită de Călin Georgescu, menită să îl propulseze la alegerile prezidențiale din 2024. Procurorii susțin că Georgescu a încercat să atragă zeci de milioane de dolari pentru campanie, promițând concesionarea resurselor naturale ale României. Utilizarea masivă a rețelelor sociale, în special TikTok, pentru a crea impresia unei popularități uriașe a fost o parte esențială a strategiei sale. Peste 100 de influenceri au fost cooptați, iar presa și infrastructura de propagandă a Federației Ruse au amplificat mesajele naționaliste și anti-occidentale, indicându-l pe Georgescu drept „candidatul salvator”.
Strategia viza destabilizarea ordinii constituționale prin manipularea opiniei publice, radicalizarea electoratului și subminarea capacității statului de a guverna.