Reacția Kremlinului la acuzațiile României
Kremlinul a respins acuzațiile formulate de procurorul general al României, Alex Florența, potrivit cărora Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale printr-o campanie online de amploare, de pe urma căreia a beneficiat fostul candidat extremist, Călin Georgescu.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzațiile României privind o presupusă implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale de anul trecut. „Nu, nu se potrivește cu adevărul. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că a intervenit în alegerile (din 2016), încercând să destabilizeze și așa mai departe, iar apoi au recunoscut ei înșiși că nu era adevărat. În cazul României, este exact la fel”, a spus Peskov, făcând referire la declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a numit astfel de acuzații „o farsă”.
Procurorul general, Alex Florența, a declarat marţi, 16 septembrie, că România a fost expusă în 2024 unei agresiuni hibride complexe, desfășurate de Rusia, care a combinat metode cibernetice sofisticate cu campanii de influențare pentru a manipula alegerile prezidenţiale, ceea ce în final a dus la anularea acestora. Călin Georgescu a fost beneficiarul clar al unei campanii de influențare și dezinformare, parte a unui război hibrid menit să destabilizeze România, afirmă procurorul Florenţa.
Alex Florenţa spune că Rusia a ştiut exact care sunt vulnerabilităţile societăţii româneşti, pe care le-a exploata prin diverse mijloace. „Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general.
Totodată, procurorul general al României a detaliat şi modul în care Rusia a reuşit să manipuleze opinia şi publică şi încă o face, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a mijloacelor cibernetice.
„Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste.