Nemulțumiri legate de programul RABLA
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) a exprimat o nemulţumire profundă în legătură cu gestionarea dezbaterii publice pentru programul RABLA 2025. Conform unui comunicat emis de asociaţie, România are nevoie de un program Rabla care „să fie un instrument real de transformare, nu o schemă care repetă greşelile trecutului”. APIA solicită un program eficient, echilibrat şi curajos, care să integreze electromobilitatea în centrul politicilor de mediu şi de transport ale României.
„Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) îşi exprimă profunda nemulţumire faţă de modul în care a fost gestionată dezbaterea publică pentru programul Rabla 2025. Deşi procesul de consultare trebuia să fie un mecanism real de integrare a expertizei industriei în politica publică, în realitate, acesta s-a dovedit a fi doar un exerciţiu formal, fără consecinţe practice. În ciuda numeroaselor observaţii transmise în scris, a documentelor tehnice fundamentate şi a discuţiilor purtate în cadrul consultării oficiale, niciuna dintre propunerile de fond nu a fost preluată”, se arată în comunicatul de presă al asociaţiei.
APIA a avut o întâlnire directă cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pentru a prezenta „argumente detaliate şi soluţii concrete, inclusiv necesitatea majorării ecotichetului pentru vehicule electrice la 27.500 lei”. APIA a apreciat deschiderea şi tonul constructiv al dialogului, însă a constat că ghidul final publicat a ignorat aceste argumente. „Practic, documentul rămâne neschimbat faţă de versiunea iniţială, ceea ce transmite un semnal îngrijorător: vocea specialiştilor şi a pieţei auto nu contează în procesul decizional”, a declarat asociaţia.
APIA a subliniat că nivelul ecotichetului pentru vehicule electrice a rămas la 18.500 lei, ceea ce, pe hârtie, ar putea permite finanţarea unui număr mai mare de maşini din cele 120 milioane lei alocate. Totuşi, experienţa ultimului an demonstrează că cererea a fost slabă, bugetul a rămas neconsumat, iar electromobilitatea a stagnat. APIA a atras atenţia că menţinerea aceluiaşi nivel de sprijin „va conduce, inevitabil, la acelaşi rezultat – bani blocaţi în conturi, în loc de maşini electrice noi pe şosele”.
În concluzie, APIA solicită o revizuire a programului RABLA 2025 pentru a asigura implementarea unor măsuri care să stimuleze electromobilitatea în România, având în vedere că România se aliniază la standardele Uniunii Europene privind tranziţia spre o mobilitate mai verde. Implementarea de politici eficiente ar putea contribui la reducerea emisiilor de carbon şi la îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşele româneşti.
Aceasta ar trebui să fie o prioritate nu doar pentru autorităţi, ci şi pentru întreaga societate românească care aspiră la un mediu mai curat.