PSD pregătește o majoritate fără PNL și USR
Grindeanu: revendică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 iulie 2026, că România va avea un Guvern cu puteri depline până la sfârșitul lunii august, social-democrații revendicând funcția de prim-ministru. Grindeanu a subliniat că PSD poate construi o majoritate parlamentară chiar și fără actuala conducere a PNL și fără USR, deschizând, totodată, posibilitatea dialogului cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), însă cu anumite condiții stricte legate de credibilitate și poziția față de Rusia, conform declarațiilor sale pentru Antena 3 CNN și relatărilor HotNews.ro.
Liderul PSD s-a arătat optimist cu privire la depășirea blocajului politic actual, indicând că discuțiile recente și raporturile de forțe din Parlament sugerează instalarea unui nou Executiv după jumătatea lunii august. „Nu rămânem în acest blocaj. Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un Guvern cu puteri depline. Și asta este bine pentru România”, a afirmat Grindeanu, citat de Digi24.
PSD a manifestat deschidere pentru diverse formule de guvernare discutate la Palatul Cotroceni, inclusiv pentru un Executiv temporar, de „armistițiu”, propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor. Această variantă ar fi avut rolul de a gestiona țara până la adoptarea unui nou buget. Grindeanu a menționat că PSD a acceptat peste 90% dintre propunerile avansate în timpul consultărilor cu președintele Nicușor Dan și reprezentanții fostei coaliții, tocmai din dorința de a debloca situația politică. Cu toate acestea, PSD revendică ferm mandatul de prim-ministru, argumentând că este cea mai mare formațiune politică din Parlament, cu o reprezentare de 27-28%.
Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR de blocarea negocierilor, afirmând că Ilie Bolojan, lider PNL, ar fi acceptat inițial ideea susținerii unui Guvern minoritar condus de PSD, dar s-a răzgândit ulterior. „Am văzut la ieșirea de la acea consultare cum Ilie Bolojan a spus că da, votează un Guvern minoritar PSD, după care s-a răzgândit, așa cum bine știți”, a declarat Grindeanu. El a reiterat convingerea că PSD va reuși să formeze o majoritate parlamentară, chiar și fără sprijinul celor care, în opinia sa, „blochează” actualele discuții. Liderul social-democrat a subliniat că PSD nu a impus „linii roșii” și nu a exclus formal viitoare colaborări politice, spre deosebire de alte partide care, în trecut, au adoptat decizii de excludere a unor alianțe la nivel de congres. Această abordare flexibilă contrastează cu retorica fermă a USR, care în repetate rânduri a exclus colaborarea cu PSD.
Analizând configurația parlamentară actuală, Grindeanu a identificat trei blocuri politice majore: PSD și partidele aliate, polul suveranist condus de AUR și gruparea formată din PNL, USR și, ocazional, UDMR. Potrivit acestuia, nicio majoritate stabilă nu poate fi construită fără o înțelegere între cel puțin două dintre aceste forțe. Această fragmentare este o realitate post-electorală care a generat instabilitate guvernamentală în ultimii ani, culminând cu mai multe moțiuni de cenzură și demisii de guverne. Spre exemplu, în 2021, România a trecut printr-o criză politică prelungită, care a necesitat formarea unei coaliții largi pentru a asigura stabilitatea, după ce Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură. Acesta este un context similar cu cel actual, unde o majoritate fragilă duce la dificultăți în adoptarea legislației esențiale, inclusiv bugetul de stat. Potrivit datelor Eurostat din 2025, România a înregistrat o medie de 1,5 guverne pe ciclu electoral în ultimul deceniu, o cifră semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene de 0,8.
Deschiderea către AUR a fost una dintre cele mai notabile declarații ale lui Grindeanu, însă cu condiții clare. Liderul PSD a cerut AUR să clarifice problemele de credibilitate ale unor lideri și, în special, poziția față de Rusia. „În acest moment, ei trebuie să-și clarifice niște lucruri. În primul rând, există o lipsă de credibilitate a unor lideri, așa cum am mai spus. Eu, cel puțin, am mari semne de întrebare în cuvântul lor și în ceea ce spun că vor să facă”, a declarat Grindeanu. A doua condiție esențială este asumarea unei poziții clare și neechivoce față de Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor repetate în care drone rusești au intrat pe teritoriul României, un stat membru NATO. Grindeanu a criticat lipsa de reacție publică a principalilor lideri AUR, cu excepția senatorului Petrișor Peiu, în legătură cu aceste evenimente. „L-am văzut parcă doar pe Peiu. În rest, pe nimeni. Este o liniște. L-ați văzut pe domnul Dungaciu să spună ceva? L-ați văzut pe Simion să spună ceva? L-ați văzut să spună ceva despre sancțiunile contra Rusiei?”, a întrebat retoric președintele PSD, citat de Digi24. Această solicitare vine în contextul în care pozițiile AUR față de politica externă și relațiile cu Rusia au fost adesea ambigue sau percepute ca fiind pro-ruse de către o parte a spectrului politic și a societății civile, spre deosebire de poziția clar pro-atlantică a majorității partidelor parlamentare românești, conform unei analize a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” din 2024.
PSD-ul, prin vocea lui Grindeanu, a avertizat că prelungirea blocajului politic ar menține România sub conducerea unui Guvern demis, fără susținere parlamentară și fără legitimitatea necesară pentru adoptarea unor decizii majore. Această situație ar putea avea consecințe economice și sociale semnificative, inclusiv dificultăți în atragerea fondurilor europene și în implementarea PNRR, care necesită un guvern stabil și cu puteri depline. De exemplu, în anul fiscal 2025, România a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de doar 65%, parțial din cauza instabilității politice, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Prin comparație, Polonia a atins o rată de peste 85% în aceeași perioadă, beneficiind de o coaliție guvernamentală stabilă.
De ce contează
Aceste declarații sunt cruciale pentru viitorul politic al României, indicând o posibilă reconfigurare majoră a alianțelor. O majoritate PSD-AUR ar schimba fundamental echilibrul de putere, având implicații profunde asupra direcției politicii interne și externe a țării. O astfel de coaliție ar putea influența adoptarea legilor esențiale, bugetul de stat și chiar poziția României în cadrul UE și NATO, în special având în vedere condițiile impuse de PSD referitoare la politica externă a AUR. De asemenea, deschiderea PSD către AUR ar putea legitima o forță politică considerată controversată de partenerii occidentali, având potențialul de a modifica percepția internațională asupra României.
În concluzie, declarațiile lui Sorin Grindeanu marchează un moment pivot în peisajul politic românesc. Revendicarea funcției de prim-ministru de către PSD și deschiderea, condiționată, către AUR sugerează o strategie de formare a unei majorități parlamentare alternative, care ar putea exclude PNL și USR. Rămâne de văzut dacă AUR va îndeplini condițiile impuse de PSD, în special cele legate de clarificarea poziției față de Rusia și de credibilitatea liderilor săi. Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru negocieri și pentru configurația viitorului Guvern, care ar trebui să fie instalat, conform estimărilor, după jumătatea lunii august.
Întrebarea fundamentală este dacă această nouă majoritate, dacă se va forma, va reuși să asigure stabilitatea necesară României pentru a aborda provocările interne și externe, în special în contextul geopolitic tensionat actual.