Profituri de milioane de euro sub lupa autorităților
Fostul fotbalist român George Agache, în vârstă de 30 de ani, cunoscut pentru activitatea sa la CSM Vaslui și Atletico Vaslui și ca vicecampion național la minifotbal, este suspectat de implicare în activități de fraudă și spălare de bani. Investigația, inițiată de procesatorul francez de plăți CentralPay și amplificată de publicația Snoop.ro, vizează o rețea de site-uri de dating administrate din România, care ar fi generat profituri cumulate de aproximativ 3,5 milioane de euro în ultimii cinci ani (2021-2026), potrivit informațiilor apărute marți, 28 iulie 2026.
Două dintre firmele aflate în centrul acestei investigații sunt Techtone SRL și Gradual Network Marketing SRL, ambele înregistrate în Iași. Aceste societăți au atras atenția CentralPay din cauza unor tranzacții suspecte și a unor modele de utilizare neobișnuite pe platformele de dating pe care le operau. Site-urile vizau preponderent utilizatori din Marea Britanie, Italia, Spania și Franța, iar printre factorii de risc identificați se numără sume cheltuite excesiv de mari de către utilizatori, depășind chiar 11.000 de euro pe un singur cont, un număr mare de profiluri considerate false și un volum de tranzacții nejustificat de ridicat pentru serviciile obișnuite de dating.
Evaluările interne ale CentralPay sugerează că în spatele acestor platforme se ascundeau, de fapt, alte activități comerciale. Ipotezele variază de la servicii de videochat sau de escorte până la o schemă complexă de spălare a banilor. George Agache este considerat un personaj-cheie în această rețea de firme. Între anii 2019 și 2025, Agache și partenerul său, Cătălin Armășelu, au înființat împreună nu mai puțin de șapte firme, majoritatea având sediul la două adrese identice din Iași. Un aspect notabil este că mai multe dintre aceste societăți au fost radiate la scurt timp după înregistrare, fiind ulterior înlocuite cu altele având un obiect de activitate similar, fapt care a stârnit suspiciuni suplimentare.
Contactat de Snoop.ro pentru a oferi un punct de vedere, George Agache nu a răspuns solicitării și, la scurt timp, și-a dezactivat contul de Facebook. În contrast, partenerul său, Cătălin Armășelu, a oferit explicații, recunoscând că unele dintre platformele operate de firmele lor oferă și servicii de videochat. „Avem și o parte de videochat, dar CentralPay știe lucrul ăsta. CentralPay își ia comision de 20-30% din cauza riscurilor, pentru că orice utilizator care este nemulțumit de serviciile noastre își poate primi banii înapoi de la CentralPay prin două click-uri”, a declarat Armășelu, citat de Snoop.ro.
Această declarație este relevantă în contextul în care, potrivit documentelor interne consultate de Snoop.ro, CentralPay nu a declarat oficial că procesează plăți pentru astfel de servicii oferite de site-urile administrate de români, chiar dacă videochatul este o activitate legală. Discrepanța dintre declarațiile publice și practicile interne ale procesatorului de plăți ridică semne de întrebare cu privire la transparența operațiunilor.
Întrebat despre practica de a închide și deschide numeroase firme cu același domeniu de activitate într-un interval scurt de timp, Armășelu a explicat că acest lucru se datorează modificărilor legislative din România. „E foarte simplu. Pentru că nu mă mai încadram la microîntreprindere și trebuia să plătesc impozit de 16%. Totul e legal. Orice persoană fizică putea, până acum vreo doi ani (adică până în jurul anului 2024), să-și deschidă o sută de mii de microîntreprinderi. Între timp, legislația în România s-a schimbat și ne-am conformat și noi”, a adăugat el. Această practică, deși legală la un moment dat, a fost o metodă des utilizată pentru optimizarea fiscală, însă noile reglementări, cum ar fi cele introduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind modificări fiscale, au limitat posibilitatea de a deține mai multe microîntreprinderi, impunând un impozit pe profit mai mare pentru entitățile care depășesc anumite praguri.
Cazul Agache și Armășelu nu este singular în peisajul românesc, unde afacerile online, în special cele din zona divertismentului pentru adulți, au fost adesea asociate cu practici fiscale la limită sau chiar cu suspiciuni de spălare de bani. Conform datelor Eurostat din 2023, România rămâne o țară cu un nivel ridicat al evaziunii fiscale estimate, în ciuda eforturilor de digitalizare și de înăsprire a legislației. Transparența financiară și conformitatea cu reglementările internaționale, cum ar fi Directivele UE privind combaterea spălării banilor (AMLD), sunt esențiale pentru integritatea sistemului financiar. Lipsa de claritate în declarațiile procesatorilor de plăți cu privire la tipurile de servicii pe care le facilitează poate crea vulnerabilități semnificative, expunând atât companiile, cât și clienții la riscuri juridice și financiare.
De ce contează
Acest caz este relevant deoarece subliniază vulnerabilitățile sistemului financiar în fața schemelor complexe de fraudă și spălare de bani, chiar și în sectoare aparent inofensive precum cel al site-urilor de dating. Faptul că un fost sportiv este implicat într-o rețea care a generat milioane de euro ridică semne de întrebare despre modul în care sunt monitorizate activitățile online și fluxurile financiare. Pentru publicul larg, este un semnal de alarmă privind riscurile asociate utilizării platformelor online și necesitatea unei verificări riguroase a serviciilor, mai ales când sumele implicate devin neobișnuit de mari. De asemenea, arată presiunea asupra autorităților de a adapta legislația și controalele la rapiditatea cu care evoluează criminalitatea financiară digitală.
Investigația este în curs de desfășurare, iar autoritățile române și franceze, probabil prin intermediul DIICOT și al organismelor europene de cooperare judiciară, vor trebui să stabilească cu exactitate natura activităților desfășurate și dacă acestea depășesc sfera legalității. Rămâne de văzut dacă suspiciunile de spălare de bani și alte infracțiuni se vor concretiza în acuzații oficiale și dacă George Agache și Cătălin Armășelu vor fi puși sub acuzare.
Cazul ar putea duce la o reevaluare a modului în care procesatorii de plăți gestionează riscurile asociate cu anumite tipuri de afaceri online și la o înăsprire a controalelor pentru a preveni utilizarea companiilor românești în scheme transfrontaliere de fraudă.