Cluburile din Superligă se adaptează noilor realități financiare.
Sepsi csikszereda: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cluburile de fotbal Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și FK Csikszereda Miercurea Ciuc, ambele participante în Superligă, se confruntă cu provocări financiare semnificative după ce noul guvern ungar condus de premierul Peter Magyar a modificat substanțial modelul de finanțare externă instituit anterior de administrația Viktor Orban. În ciuda acestei presiuni și a proximității geografice, o fuziune între cele două entități este categoric exclusă, a declarat Laszlo Dioszegi, patronul Sepsi OSK, pentru ProSport, marți, 28 iulie 2026.
„Nu se pune problema ca noi cei de la Sepsi să facem vreodată o fuziune cu Csikszereda, indiferent că vom mai primi sau nu ajutor financiar de la Guvernul din Ungaria. Fiecare club va merge pe drumul său. Ne vom căuta separat sursele de finanțare”, a afirmat Dioszegi, subliniind independența fiecărui club. Această declarație vine în contextul în care distanța dintre Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc este de aproximativ 65-70 de kilometri, iar relația dintre suporterii celor două echipe este considerată una bună, lipsită de rivalitățile acerbe întâlnite în alte zone ale țării, cum ar fi între Timișoara și Arad sau între echipele din Craiova și Cluj.
Schimbarea de guvern de la Budapesta a avut un impact direct asupra finanțării sportului din afara Ungariei. Viktor Orban, fostul premier, a susținut ani la rând dezvoltarea cluburilor cu specific maghiar din Transilvania, o politică ce a facilitat ascensiunea Sepsi OSK și FK Csikszereda în eșaloanele superioare ale fotbalului românesc. Odată cu instalarea lui Peter Magyar, această paradigmă s-a modificat, forțând cluburile să își reevalueze strategiile financiare.
Laszlo Dioszegi a fost primul care a tras un semnal de alarmă public privind reducerea sau sistarea finanțării. El a dezvăluit că menținerea Sepsi la nivel de Superligă necesită un buget anual de 5-6 milioane de euro pentru prima echipă și academie, sumă pe care nu o poate susține singur pe termen lung. „Eu sunt convins că lângă mine vor mai veni și alți oameni de afaceri ca să mă ajute și să susținem împreună financiar echipa. Am spus clar că eu unul nu o mai pot ține prea mult timp la nivel de prima ligă”, a adăugat Dioszegi.
De asemenea, Zoltan Szondi, președintele clubului Csikszereda, a exprimat îngrijorări similare. Ambii oficiali au lansat un apel public către noul premier ungar, solicitând menținerea, chiar și parțială, a sistemului de finanțare care a sprijinit cele două entități sportive românești. Szondi a evidențiat valoarea clubului Csikszereda la aproximativ 20 de milioane de euro, incluzând academia, infrastructura și proprietățile dezvoltate, chiar și fără a lua în calcul stadionul sau valoarea jucătorilor.
În contextul incertitudinii finanțării externe, Szondi a menționat o alternativă internă: o hotărâre de guvern din România care ar putea oferi un sprijin anual de un milion de euro pentru principalele academii de fotbal din țară. Acest program, elaborat în colaborare cu Federația Română de Fotbal (FRF) conform declarațiilor sale, ar putea beneficia academiilor din Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. Totuși, implementarea sa a fost blocată anterior, după căderea unui guvern, o situație ce necesită reluarea demersurilor pentru a deveni operațională.
Situația actuală a cluburilor Sepsi și Csikszereda reflectă o tendință mai amplă în fotbalul românesc, unde dependența de o singură sursă de finanțare poate crea vulnerabilități majore. Conform datelor din 2023, o parte semnificativă a cluburilor din Superligă se bazează pe finanțări publice locale sau pe sprijinul unor investitori privați cu resurse limitate. Comparația cu alte ligi europene, unde diversificarea veniturilor din drepturi TV, marketing, bilete și sponsorizări este mult mai pronunțată, subliniază necesitatea unei reforme structurale în România.
De exemplu, în Bundesliga germană, veniturile din drepturile TV reprezentau peste 30% din totalul veniturilor cluburilor în sezonul 2022-2023, în timp ce în Superligă, acest procent este considerabil mai mic, lăsând loc dependenței de alte surse. Inițiativele FRF de a sprijini academiile, cum ar fi cea menționată de Szondi, sunt cruciale pentru sustenabilitatea pe termen lung, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea talentelor locale și reducerea presiunii financiare asupra cluburilor-mamă.
De ce contează
Situația cluburilor Sepsi și Csikszereda este un barometru al fragilității financiare din fotbalul românesc și al impactului deciziilor politice externe asupra entităților sportive locale. Dependența de o singură sursă de finanțare, în acest caz de la guvernul ungar, demonstrează vulnerabilitatea cluburilor în fața schimbărilor politice. Acest episod subliniază necesitatea urgentă pentru cluburile românești de a-și diversifica sursele de venit și de a dezvolta strategii de autofinanțare, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung și a reduce riscul de colaps în fața unor evenimente neprevăzute.
În concluzie, deși o fuziune este exclusă, atât Sepsi OSK, cât și FK Csikszereda se află într-o perioadă de redefinire strategică. Căutarea activă de noi investitori și explorarea programelor de finanțare naționale, cum ar fi cel propus de guvernul român pentru academii, devin priorități. Viitorul celor două cluburi depinde acum de capacitatea lor de a atrage sprijin financiar diversificat și de a se adapta la un peisaj economic în continuă schimbare, în absența sprijinului consistent de la Budapesta.
Rămâne de văzut dacă apelurile lor către noul premier ungar vor avea vreun ecou și dacă inițiativele interne vor reuși să compenseze golul financiar creat.