Investiții semnificative, dar reticență la repatriere
Un studiu recent, „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de Mkor și dat publicității marți, 28 iulie 2026, relevă o realitate complexă a românilor din străinătate: deși 70% dintre ei exclud revenirea în țară în următoarele 12 luni, un procent semnificativ de 61% a investit deja în România, fie prin imobiliare, fie prin sprijin financiar direct pentru familie. Această dualitate subliniază o legătură economică puternică cu țara de origine, chiar și în absența unei intenții imediate de repatriere.
Potrivit cercetării, realizată pe un eșantion de 2.000 de respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani și rezidență de minimum șapte luni pe an în afara României, fiecare comunitate a diasporei manifestă tipare de investiție distincte. De exemplu, diaspora din Germania are cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%). În contrast, românii din Regatul Unit al Marii Britanii prezintă un profil economic avansat, cu 29% ocupând roluri de conducere sau antreprenoriat, 62% având studii superioare și 46% câștigând peste 3.000 de euro pe lună. Aceste date, transmise de Agerpres, evidențiază adaptarea și succesul profesional al românilor în diverse contexte europene.
Studiul subliniază că strategiile financiare diferă considerabil în funcție de țara de rezidență. Astfel, pentru diaspora din Italia, protejarea patrimoniului este prioritară, în timp ce pentru cea din Germania, predictibilitatea financiară este esențială. Românii din Spania se concentrează pe „consumul nostalgic”, iar cei din Regatul Unit sunt orientați către randamentul financiar. Această segmentare geografică a comportamentului financiar oferă perspective valoroase pentru instituțiile și companiile românești care doresc să interacționeze cu diaspora.
Un aspect notabil al raportului este identificarea Republicii Moldova ca un „hub de capital uman tânăr” pentru România. Comunitatea moldovenească include 49% Generația Z (cu o vârstă medie de 31 de ani) și 38% persoane inactive (cu 17% peste medie), ceea ce o face ideală pentru atragerea prin conturi bancare transfrontaliere și programe de internship. Această constatare deschide noi direcții pentru politicile de atragere a forței de muncă și a capitalului uman tânăr în România, o țară care se confruntă cu un deficit demografic și de personal calificat, conform datelor Eurostat din 2023 care indicau o scădere continuă a populației active.
Profilul socio-profesional general al românilor din diaspora indică o stabilitate structurală, cu 44% angajați și 23% manageri sau antreprenori. Această structură atipică, așa cum o descriu realizatorii studiului, generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească. Instituțiile financiare românești, la rândul lor, pot capta această audiență prin instrumente de integrare specifice, cum ar fi conturile bancare peste graniță cu zero comisioane și pachetele de economisire, esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică.
Deși studiul Mkor se concentrează pe investițiile și intențiile de revenire, el nu abordează în detaliu motivele specifice pentru care majoritatea românilor din diaspora exclud repatrierea. Analize anterioare, precum cele ale Băncii Mondiale din 2022, au indicat adesea lipsa oportunităților economice, corupția și calitatea slabă a serviciilor publice ca factori descurajanți. Faptul că 70% nu intenționează să revină în următorul an, în ciuda investițiilor, sugerează că beneficiile economice din România nu sunt suficiente pentru a compensa alte deficiențe percepute sau pentru a rivaliza cu stabilitatea și oportunitățile din țările gazdă. Această discrepanță între legăturile economice și intențiile de migrație subliniază o provocare majoră pentru guvernanți și mediul de afaceri din România.
De ce contează
Acest studiu este crucial pentru înțelegerea dinamicii diasporei românești și pentru formularea unor politici publice și strategii de afaceri eficiente. Faptul că românii din străinătate investesc activ în țară, dar nu doresc să revină, indică o resursă financiară considerabilă care ar putea fi mai bine valorificată. Pentru România, care se confruntă cu o criză demografică și un deficit de forță de muncă, atragerea investițiilor și, pe termen lung, a capitalului uman din diaspora este vitală. Ignorarea acestor tendințe ar putea duce la pierderea unor oportunități semnificative de dezvoltare economică și socială.
În concluzie, raportul „Diaspora Sentiment 2026” oferă o imagine nuanțată a relației complexe dintre românii din străinătate și țara mamă. Deși intenția de repatriere imediată este scăzută, legăturile economice rămân puternice. Provocarea pentru România este de a transforma aceste legături în motoare de creștere, prin crearea unui mediu mai atractiv pentru investiții și, eventual, pentru revenirea acasă. Următorii pași ar trebui să includă dezvoltarea unor programe integrate care să vizeze nu doar atragerea investițiilor, ci și îmbunătățirea condițiilor de trai și a oportunităților profesionale, pentru a transforma reticența actuală într-o deschidere spre repatriere.
Se așteaptă ca Guvernul României și instituțiile financiare să elaboreze strategii concrete bazate pe aceste descoperiri, pentru a capitaliza pe deplin potențialul diasporei.