Măsuri proactive pentru carburanți și apă
Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vasile Tofan, a instituit marți, 28 iulie 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare, starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, comunicată de Executivul de la Chișinău, urmărește prevenirea riscurilor majore privind aprovizionarea țării cu carburanți și apă, esențiale pentru economia și populația moldoveană. Premierul Tofan a subliniat importanța intervenției proactive: „Este important să intervenim proactiv pentru a preveni un deficit de motorină pe piaţă, mai ales acum, în sezonul agricol, şi să ne asigurăm că aprovizionarea ţării cu combustibil continuă.”
Starea de alertă în sectorul energetic a fost generată de o serie de perturbări pe piața regională a carburanților. Printre cauzele invocate se numără creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk și nivelul scăzut al Dunării, care a afectat lanțurile de aprovizionare. Potrivit datelor guvernamentale, stocurile comerciale de motorină au înregistrat o scădere alarmantă, de la un nivel de siguranță de 17,6 zile la sfârșitul lunii iunie, la doar 6,9 zile pe 27 iulie 2026. Mai mult, în aceeași zi, 53 de stații Peco din țară nu dispuneau de motorină, un semnal clar al iminenței unei crize.
Măsurile aprobate de Guvernul de la Chișinău vizează fluidizarea importurilor, prioritizarea vămuirii și crearea unor coridoare „verzi” la frontieră, menite să accelereze tranzitul carburanților. De asemenea, se dorește prevenirea achizițiilor speculative și menținerea continuității aprovizionării la pompă. Un aspect crucial este reglementarea exporturilor din Portul Giurgiulești, care vor fi permise doar dacă pentru piața internă sunt asigurate stocuri minime de 7.500 de tone de motorină și 2.500 de tone de benzină. Această condiție reflectă o strategie de securizare a resurselor naționale în detrimentul profiturilor imediate din export.
Pe lângă criza energetică, Republica Moldova se confruntă și cu o stare de alertă hidrologică, instituită ca urmare a reducerii semnificative a resurselor de apă din bazinul Nistrului. La 27 iulie 2026, nivelul apei în lacul de acumulare Nistrean a atins cota de 113,24 metri, considerabil sub nivelul normal de 121 de metri. Există un risc major ca debitul deversat de la Novodnistrovsk să scadă sub pragul de siguranță de 100 mc pe secundă, ceea ce ar putea compromite funcționarea stațiilor de captare și, implicit, alimentarea cu apă a populației și a sectorului agricol.
Pentru gestionarea crizei hidrologice, autoritățile moldovene vor evalua sursele alternative de alimentare cu apă, vor inventaria punctele de captare din Nistru și afluenții săi și vor pregăti sondele de apă de rezervă. Operatorii de apă sunt mandatați să actualizeze planurile de continuitate, incluzând măsuri pentru reducerea pierderilor din rețele, o problemă cronică în multe sisteme de alimentare cu apă din regiune. Ministerul Mediului va monitoriza permanent situația hidrologică, pentru a ajusta rapid strategiile de răspuns. Situația din Moldova este similară cu cea din alte țări est-europene, unde infrastructura de apă, adesea veche, se confruntă cu provocări climatice tot mai intense, cum ar fi seceta prelungită din 2022 care a afectat Dunărea și Nistrul, potrivit experților în hidrologie.
Pentru a coordona eficient toate aceste măsuri, Guvernul a aprobat activarea imediată a prevederilor care permit funcționarea Comisiei Naționale de Management al Crizelor. Această comisie, condusă de premierul Vasile Tofan, va avea rolul de a asigura evaluarea continuă a situației, coordonarea răspunsului inter-instituțional și adoptarea promptă a deciziilor necesare. Această structură centralizată este esențială pentru un răspuns rapid și coerent într-o situație de criză complexă, care afectează simultan două sectoare vitale.
De ce contează
Instituirea stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic în Republica Moldova are implicații directe și semnificative pentru cetățeni și economia țării. Deficitul de motorină, în plin sezon agricol, poate duce la întârzieri în lucrările câmpului, afectând recoltele și, implicit, securitatea alimentară și prețurile la produsele agricole. Pe de altă parte, reducerea drastică a resurselor de apă din Nistru amenință alimentarea cu apă potabilă a localităților și irigațiile, esențiale pentru agricultura moldovenească. Aceste măsuri subliniază vulnerabilitatea Republicii Moldova la șocurile regionale și climatice, necesitând o abordare strategică pe termen lung pentru consolidarea rezilienței naționale.
Pe termen scurt, Comisia Națională de Management al Crizelor va trebui să gestioneze eficient distribuția resurselor și să comunice transparent cu publicul. Pe termen mediu și lung, Republica Moldova va trebui să investească masiv în diversificarea surselor de energie, în modernizarea infrastructurii hidrologice și în adoptarea unor practici agricole mai rezistente la secetă.
Discuțiile viitoare vor viza probabil și consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali pentru a asigura stabilitatea aprovizionării, precum și implementarea unor politici de eficiență energetică și de gestionare a apei, aliniate la standardele europene, pentru a preveni recurența unor astfel de crize sistemice.