Seceta severă scade nivelul Dunării, afectând producția nucleară
Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprit controlat marți, 28 iulie 2026, la ora 11:00, ca măsură preventivă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, fenomen atribuit secetei severe care afectează regiunea. Nuclearelectrica, operatorul centralei, a confirmat decizia, subliniind că măsura vizează protejarea instalațiilor și a avertizat că o agravare a situației hidrologice ar putea duce la oprirea și a Reactorului 2. "Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor," a transmis compania printr-un comunicat de presă, citat de ambele surse.
Decizia de oprire a Unității 1 a fost luată în conformitate cu procedurile aplicabile în situații de secetă severă, bazându-se pe cele mai recente prognoze hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). Nuclearelectrica a precizat că reactorul va fi reconectat la Sistemul Energetic Național (SEN) imediat ce condițiile de exploatare vor permite reluarea activității, momentul repunerii în funcțiune urmând să fie anunțat public. În cazul în care nivelul Dunării va continua să scadă și parametrii de exploatare se vor apropia de limitele admise, experții centralei sunt pregătiți să aplice măsuri operaționale suplimentare, inclusiv oprirea celei de-a doua unități, pentru a menține marjele de siguranță și a respecta standardele de securitate nucleară.
Situația energetică a fost analizată luni seară, în cadrul Comandamentului Energetic convocat de premierul Ilie Bolojan, care deține și interimatul la Ministerul Energiei. Potrivit ministerului, debitul Dunării a atins un nivel critic de aproximativ 1.630 de metri cubi pe secundă. Oprirea Reactorului 1 a fost necesară pentru a proteja cele trei pompe de răcire ale centralei. Ministerul Energiei a explicat că o eventuală avarie la una dintre aceste pompe ar implica lucrări complexe de reparații, cu o durată estimată de câteva luni, putând ajunge chiar și până la un an, ceea ce ar afecta semnificativ capacitatea de producție a centralei. Această explicație detaliată a riscurilor asociate cu funcționarea pompelor este un element cheie pentru înțelegerea urgenței deciziei.
Pentru săptămâna curentă, autoritățile estimează un consum maxim de energie de aproximativ 7.300 MW, în timp ce producția internă este prognozată să se situeze între 4.000 și 4.300 MW. Diferența de aproximativ 3.000 MW va fi acoperită prin importuri de energie electrică. În ciuda acestei situații, Ministerul Energiei a declarat că nu există riscuri privind alimentarea consumatorilor și că prețurile plătite de populație nu se vor modifica, deoarece clienții casnici beneficiază de contracte cu prețuri fixe pentru anul în curs. Această asigurare vine într-un context în care fluctuațiile prețurilor la energie au reprezentat o preocupare majoră pentru consumatori în ultimii ani, în special după criza energetică din 2022.
Pe lângă măsurile de urgență, Ministerul Energiei a anunțat că marți, 28 iulie 2026, alte 324 MW de noi capacități energetice urmează să primească aprobarea ANRE pentru intrarea în exploatare comercială. Din acest total, 176 MW reprezintă capacități de stocare, iar 148 MW provin din proiecte fotovoltaice și eoliene, demonstrând o orientare către surse regenerabile și tehnologii de stocare. Suplimentar, alte 990 MW se află în diferite etape de finalizare a documentației, iar validările ANRE sunt programate să aibă loc săptămânal. Această inițiativă este crucială pentru diversificarea mixului energetic al României și reducerea dependenței de surse volatile sau vulnerabile la condițiile climatice.
Monitorizarea permanentă a evoluției situației hidrologice și energetice este asigurată de operatorii din sector, care sunt pregătiți să adopte măsurile necesare pentru menținerea siguranței și echilibrului Sistemului Energetic Național. Centrala de la Cernavodă, cu o capacitate totală de 1.400 MW (700 MW per reactor), reprezintă aproximativ 18-20% din producția națională de electricitate a României, conform datelor din 2025. Oprirea unui reactor, chiar și temporară, are un impact semnificativ asupra stabilității SEN și a necesității de a compensa deficitul prin alte surse, inclusiv importuri. Acest lucru subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc la factori externi, cum ar fi condițiile meteorologice extreme, și necesitatea unor investiții continue în diversificarea și modernizarea infrastructurii energetice.
De ce contează
Oprirea Reactorului 1 de la Cernavodă din cauza secetei severe subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc la schimbările climatice. Deși Ministerul Energiei asigură că nu există riscuri pentru alimentarea populației sau creșteri de prețuri, dependența de importuri pentru a compensa deficitul de producție poate avea implicații pe termen lung asupra securității energetice și a costurilor. Această situație evidențiază necesitatea accelerării investițiilor în surse regenerabile și capacități de stocare, precum și a implementării unor strategii de adaptare la fenomene meteorologice extreme, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea furnizării de energie în România.
Concluzie Situația de la Cernavodă rămâne sub o monitorizare atentă, cu posibilitatea opririi și a Reactorului 2 dacă nivelul Dunării nu se va îmbunătăți. Reluarea funcționării Reactorului 1 depinde strict de ameliorarea condițiilor hidrologice. Pe termen scurt, România va depinde de importuri pentru a acoperi deficitul, în timp ce pe termen mediu și lung, accentul se va pune pe dezvoltarea noilor capacități energetice, în special cele regenerabile și de stocare, pentru a reduce vulnerabilitățile.
Întrebările legate de predictibilitatea fenomenelor climatice extreme și de capacitatea infrastructurii de a le face față rămân deschise, impunând o reevaluare continuă a strategiilor energetice naționale.