Denunță intimidarea personalului medical în grevă
Fostul secretar de stat în Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat vehement marți, 28 iulie 2026, la adresa managerilor de spitale și a șefilor de secție care ar fi recurs la intimidarea personalului medical aflat în grevă. Într-o postare publică pe rețelele de socializare, Rogobete, actualmente deputat PSD, a condamnat ferm aceste practici, asigurând medicii, rezidenții, asistenții medicali și personalul auxiliar că dreptul lor la grevă este garantat de lege și că nimeni nu le poate desface contractul de muncă pe acest motiv. „Drepturile voastre nu pot fi anulate prin amenințări de niște impostori!” a declarat acesta, citat de Sursa1.
Contextul acestor tensiuni este declanșarea grevei generale de către Federația Sanitas, marți, 28 iulie 2026, ca formă de protest față de noua Lege a salarizării. Potrivit unui comunicat emis de Sanitas cu o zi înainte de grevă, unii manageri de spitale ar fi amenințat personalul cu pierderea locului de muncă în cazul participării la acțiunile de protest. Această informație a fost confirmată și de Alexandru Rogobete, care a afirmat că a primit direct astfel de sesizări. Mișcările sindicale din sistemul de sănătate au devenit tot mai ample, cadrele medicale acuzând epuizarea, lipsa cronică de personal și inechitățile salariale perpetuate de noua legislație.
Alexandru Rogobete a lansat un atac public „fără precedent” la adresa conducerilor abuzive, așa cum a remarcat și Sursa2. El a subliniat că „Managerul care își amenință medicii, rezidenții, asistentele sau orice alt angajat pentru că își exercită un drept nu mai are ce căuta în fruntea unui spital. Plecați acasă!” Fostul ministru a sugerat că mulți dintre managerii care recurg la amenințări ar avea ei înșiși probleme serioase în a-și justifica mandatul dacă ar fi evaluați strict pe baza indicatorilor de performanță și a rezultatelor concrete, nu pe baza unui „regim de teroare”.
Deputatul PSD a evidențiat lipsa de respect față de efortul personalului medical, condamnând umilirea celor care „stau nopți întregi la căpătâiul bolnavilor”. El a adresat direct managerilor întrebarea retorică: „Nu vă este rușine?” și a reamintit că limita mandatului oricărui manager este legea, nu puterea discreționară. „Vreți să amenințați pe cineva? Amenințați-mă pe mine! Nu pe cei care stau nopți întregi la căpătâiul bolnavilor, pe cei pe care îi umiliți doar pentru că își cer drepturile”, a adăugat Rogobete, conform ambelor surse.
Mesajul lui Rogobete nu a fost doar o critică la adresa administrațiilor spitalicești, ci și o puternică încurajare pentru cadrele medicale. El le-a cerut angajaților din sănătate să nu cedeze presiunilor, asigurându-i că dreptul lor la protest este protejat și că nu își vor pierde funcțiile. Această luare de poziție îl plasează clar de partea corpului medical, semnalând toleranță zero față de abuzurile de putere din interiorul spitalelor publice.
Principala nemulțumire a Federației Sanitas, care a condus la declanșarea grevei generale, o reprezintă noua Lege a salarizării. Deși proiectul a fost modificat în urma negocierilor cu sindicatele, forma actuală nu elimină diferențele salariale dintre angajați și, mai mult, schimbă modul de acordare a sporurilor într-un mod considerat inechitabil de către personalul medical. Potrivit noilor prevederi, sporurile nu vor mai fi acordate exclusiv în funcție de condițiile de muncă, ci vor fi împărțite pe trei niveluri. Sporurile de nivelul 1 vor putea fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele din nivelurile 2 și 3 pentru maximum 20% dintre salariați. Această structură este percepută ca o sursă de noi inechități și de tensiuni interne.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă de ani buni cu o lipsă acută de personal medical, accentuată de migrația medicilor și asistenților către țări cu salarii și condiții de muncă superioare. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România avea printre cele mai scăzute rate de medici și asistenți medicali per capita din UE, cu aproximativ 3.1 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de peste 4.0. Această situație pune o presiune imensă pe personalul rămas, ducând la epuizare și la o calitate redusă a serviciilor medicale, în ciuda eforturilor individuale remarcabile. Sistemul de sănătate românesc a fost marcat în ultimii 15 ani de multiple proteste sindicale, în special legate de salarizare și condițiile de muncă, dar și de subfinanțare cronică, cu un procent din PIB alocat sănătății sub media europeană, conform rapoartelor Comisiei Europene din 2024.
Alexandru Rogobete a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății în 2023 și a fost un susținător declarat al reformelor în sănătate, având o experiență considerabilă în sistem. Prin această intervenție, el aduce în discuție și problema vulnerabilității angajaților, în special a medicilor rezidenți, aflați la început de drum, a căror poziție este adesea exploatată de conducerile unităților medicale prin amenințări cu concedierea sau cu sancțiuni disciplinare. Declarațiile sale subliniază o problemă sistemică de management în sănătate, unde, în loc de dialog și performanță, unii manageri preferă intimidarea, o practică ce contravine principiilor unui management modern și etic, așa cum sunt ele promovate de Ministerul Sănătății prin ghidurile de bună practică.
De ce contează
Acest demers al lui Alexandru Rogobete este crucial pentru stabilitatea și moralul sistemului medical românesc. Amenințările la adresa personalului medical subminează dreptul fundamental la protest și pot exacerba exodul medicilor, deja o problemă majoră. Intervenția sa oferă un sprijin important angajaților, în special rezidenților, care sunt adesea reticenți în a-și exercita drepturile de teamă consecințelor. Asigurarea că legea le este alături și că nu vor fi concediați poate încuraja o participare mai largă la proteste, punând presiune pe autorități să găsească soluții echitabile la revendicările salariale și de condiții de muncă, esențiale pentru calitatea actului medical.
În fața grevei generale declanșate de Sanitas, rămâne de văzut cum vor reacționa Ministerul Sănătății și Guvernul la aceste acuzații de intimidare și la revendicările sindicale. Declarațiile lui Rogobete pot intensifica presiunea publică și politică asupra managerilor de spitale vizați, determinând, posibil, o investigare a practicilor abuzive. Pe termen lung, această situație subliniază necesitatea unei reforme profunde a managementului spitalicesc și a unui dialog constructiv între sindicate, autorități și conducerea unităților medicale pentru a asigura un mediu de lucru echitabil și respectuos, vital pentru un sistem de sănătate funcțional și eficient.
Soluționarea acestor tensiuni este esențială pentru evitarea unor blocaje prelungite care ar afecta direct pacienții și accesul la servicii medicale.