Fostul ministru critică noua lege a salarizării
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un avertisment sever cu privire la impactul potențial al actualei variante a legii salarizării din sistemul sanitar, calificând-o drept „un dezastru” care ar putea declanșa un nou val masiv de plecări ale medicilor din România. Declarațiile sale vin în contextul unor proteste anunțate de sindicate și al unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, subliniind că reducerea veniturilor în specialitățile medicale critice va afecta grav funcționarea spitalelor publice. Potrivit Mediafax, Rogobete a cerut, de asemenea, reforme urgente la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a preveni colapsul sistemului.
„Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a precizat fostul ministru, evidențiind o scădere semnificativă a veniturilor pentru medici din specialități esențiale. Această reducere salarială riscă să anuleze progresele recente în atragerea medicilor români înapoi în țară, un proces care, conform lui Rogobete, se oprise în ultimii ani. El a menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era cât de cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune.”
Alexandru Rogobete a avertizat că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, ATI, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent.” Această predicție este alarmantă, având în vedere deficitul cronic de personal medical cu care se confruntă deja sistemul sanitar românesc. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România avea cel mai mic număr de medici raportat la 100.000 de locuitori din Uniunea Europeană, cu doar 3,2 medici, comparativ cu media UE de 3,9. Un studiu al Colegiului Medicilor din România din 2024 arăta că peste 15.000 de medici români lucrau în străinătate, majoritatea în Germania, Franța și Marea Britanie, ceea ce subliniază vulnerabilitatea sistemului la noi valuri de emigrație.
Fostul ministru a ilustrat consecințele directe ale acestui fenomen: „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța.” Această situație ar agrava timpii de așteptare pentru intervenții chirurgicale și ar compromite accesul la servicii medicale de urgență. Rogobete a subliniat că deficitul de personal este recunoscut chiar și la nivel parlamentar, în cadrul comisiilor, însă soluțiile concrete întârzie. El a menționat discuțiile cu actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, care, potrivit lui Rogobete, acuză o lipsă de voință politică în ultimii doi ani pentru implementarea unui sistem de performanță uniformizat la nivelul unităților spitalicești. Totuși, Rogobete a adăugat: „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue.” Această divergență de opinii între foști și actuali miniștri subliniază complexitatea și dificultatea implementării reformelor în sănătate.
Critica fostului ministru nu se limitează doar la salarizare, ci vizează și fundamentul financiar al sistemului. El a propus o reformă profundă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), argumentând că aceasta ar trebui să fie prioritatea unui guvern care își dorește o schimbare reală. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis Rogobete. Această propunere vizează modernizarea mecanismelor de finanțare a spitalelor, care, conform multor experți, operează cu tarife per serviciu medical stabilite în urmă cu peste un deceniu, ignorând inflația și costurile operaționale actuale. De exemplu, tarifele de decontare pentru o zi de spitalizare sau pentru anumite proceduri chirurgicale nu au fost actualizate semnificativ din 2016, conform rapoartelor Ministerului Sănătății.
Contextul european arată că majoritatea statelor membre UE investesc un procent mai mare din PIB în sănătate decât România. În 2023, România a alocat aproximativ 5,5% din PIB sănătății, semnificativ sub media UE de peste 8%, conform datelor Comisiei Europene. Această subfinanțare cronică contribuie la condițiile precare din spitale și la presiunea asupra personalului medical, amplificând riscul de emigrare. Lipsa unui sistem de performanță clar și transparent, alături de o finanțare inadecvată, perpetuează un cerc vicios în care calitatea serviciilor medicale are de suferit, iar pacienții sunt, în cele din urmă, cei mai afectați.
De ce contează
Acest avertisment al fostului ministru al Sănătății este crucial pentru fiecare cetățean român. Un nou val de plecări ale medicilor ar destabiliza și mai mult sistemul sanitar, deja subdimensionat și subfinanțat. Pacienții ar resimți direct consecințele prin timpi de așteptare mai mari pentru consultații și intervenții chirurgicale, acces redus la specialiști în zonele rurale și o calitate generală scăzută a serviciilor medicale. Reforma propusă la CNAS, cu actualizarea tarifelor de decontare, ar putea asigura o finanțare mai realistă a spitalelor, permițându-le să ofere salarii competitive și condiții de lucru decente, esențiale pentru a reține medicii în țară și pentru a asigura sănătatea publică.
Perspectivele pentru sistemul sanitar românesc rămân incerte fără o intervenție legislativă și financiară rapidă și coerentă. Întrebarea fundamentală este dacă actualul guvern și Parlamentul vor prioritiza sănătatea publică și vor implementa reformele necesare pentru a stopa exodul medicilor și a moderniza finanțarea spitalelor. Fără aceste măsuri, avertismentul lui Rogobete riscă să devină o realitate dură, cu consecințe ireversibile pentru accesul românilor la îngrijiri medicale de calitate.
Următoarea sesiune parlamentară va fi decisivă pentru a vedea dacă apelurile la reformă vor fi transformate în acțiuni concrete sau vor rămâne doar simple declarații politice.